Întrebare preliminară cu privire la principiul „echivalenței”. UPDATE: Hotărârea Curții de Justiție
16 septembrie 2014 | Mihaela MAZILU-BABEL
15 septembrie 2014: Curtea a statuat:
1) Dreptul Uniunii, în special articolul 267 TFUE, trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale precum cea în discuție în litigiul principal, potrivit căreia instanțele ordinare de apel sau de ultim grad de jurisdicție sunt ținute, atunci când apreciază că o lege națională este contrară articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, să sesizeze, în cursul procedurii, Curtea Constituțională cu o cerere de anulare generală a legii, în loc să se limiteze să îi înlăture aplicarea în speță, în măsura în care caracterul prioritar al acestei proceduri are drept consecință, fie anterior introducerii unei astfel de cereri la instanța națională competentă să exercite controlul de constituționalitate a legilor, fie, după caz, ulterior deciziei acestei instanțe cu privire la cererea menționată, împiedicarea respectivelor instanțe ordinare să își exercite posibilitatea sau să își îndeplinească obligația de a sesiza Curtea cu întrebări preliminare. În schimb, dreptul Uniunii, în special articolul 267 TFUE, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei astfel de reglementări naționale, cu condiția ca instanțele ordinare menționate să rămână libere:
– să sesizeze Curtea, în orice stadiu al procedurii în care consideră necesar și chiar la capătul procedurii incidentale de control general al legilor, cu orice întrebare preliminară pe care o apreciază ca fiind necesară,
– să adopte orice măsură necesară pentru asigurarea protecției jurisdicționale provizorii a drepturilor conferite de ordinea juridică a Uniunii și
– să înlăture aplicarea, la capătul unei asemenea proceduri incidentale, a respectivei dispoziții legislative naționale dacă o apreciază ca fiind contrară dreptului Uniunii.
Revine instanței de trimitere competența de a verifica dacă reglementarea națională în discuție în litigiul principal poate fi interpretată în conformitate cu aceste cerințe ale dreptului Uniunii.
2) Articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, privit în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că, în cazul în care o instanță națională numește, în conformitate cu legislația națională, un curator al pârâtului absent pentru un pârât căruia nu i‑a fost comunicată cererea introductivă, în lipsa unei reședințe cunoscute, înfățișarea acestui curator al pârâtului absent nu echivalează cu o înfățișare a pârâtului respectiv, în sensul articolului 24 din acest regulament, care să determine competența internațională a instanței menționate.
Pentru întreg cuprinsul hotărârii, a se vedea aici.
***
24 iulie 2013: Judecătorul suprem austriac adresează cea mai frumoasă întrebare din acest an. Acesta se întreabă dacă, în baza principiului “echivalenței”, atunci când o normă de procedură civilă încalcă articolul 47 din Carta DFUE, instanța are obligația in limine litis de a sesiza judecătorul său de contencios constituțional cu scopul de a abroga dispoziția contrară, și nu doar să o înlăture de la o aplicare inter partes. (C-112/13 A)
Norme incidente:
1. articolul 47 din Carta DFUE
Articolul 47
Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil
Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe judecătorești, în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul articol.
Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată și reprezentată.
Asistența juridică gratuită se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a-i asigura accesul efectiv la justiție.
2. principiul echivalenței
* Precizăm faptul că instanța de contencios constituțional din Austria aplică, începând cu 2012, dispozițiile din Carta DFUE ca norme directe de referință în cadrul controlului de constituționalitate – adică pe rolul judecătorului ordinar poate fi invocat doar un conflict dintre norma internă si Cartă pentru ca apoi să se trimită cauza la Curtea Constituțională – nefiind nevoie de arătarea unui conflict cu o dispoziție din Constituție – (Curtea Constituțională a României le cvasiaplică tot ca norme directe dar nu a recunoscut niciodată expressis verbis acest fapt juridic) în limita, evident, a domeniului de aplicare al dreptului Uniunii.
Problema care apare cu această speță este dată de faptul că, fiind vorba de norme de procedură civilă, pot exista situații când acestea pot continua să se aplice și să existe fără a deveni caduce (atunci când situația nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii).
Pe de altă parte, fiind vorba de drepturi fundamentale (ca cele conținute în Carta DFUE) apare următoarea întrebare legitimă: de ce să păstrezi o normă de procedură, în situațiile când nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, dacă ea este în mod evident contrară drepturilor fundamentale așa cum sunt ele protejate la nivelul Uniunii (Uniunea putând conferi un nivel de protecție mai ridicat decât cel la nivel intern) dacă este să ne raportăm, în special, la principiul egalității? O altă întrebare legitimă este: cine este competent să ofere un răspuns la o astfel de întrebare?
În alte cuvinte, judecătorul austriac se află în căutarea temeiului juridic pentru un astfel de comportament procedural.
Pentru diferitele modalități în care Carta DFUE a fost aplicată în dreptul intern al statelor membre, a se vedea Reflets nr. 1/2013
Rămâne să se pronunțe Curtea de Justiție!
Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
