« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Interviu Bogdan Chiriţoiu. Despre concurență, drumul spre bunăstare
02.08.2013 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Mihaela Mocanu: Buna ziua domnule dr. Bogdan Chiriţoiu, Preşedinte al Consiliului Concurenţei. Vă mulţumim că aţi acceptat interviul Revistei Române de Drept al Afacerilor pentru iunie 2013, când am pregătit o ediţie dedicată dreptului concurenţei. Prezenţa dumneavoastră ne onorează şi ne bucură, deoarece avem şansa să primim răspunsuri care sunt importante pentru profesioniştii din domeniu. Doresc să încep prin a vă ruga să ne spuneţi care este raportul dintre concurenţă şi beneficiul consumatorilor şi cum abordează Consiliul Concurenţei înţelegerile dintre concurenţi care produc beneficii economice pentru consumatori?

Bogdan Chiriţoiu: Beneficiul consumatorilor reprezintă principalul obiectiv al legislaţiei antitrust şi implicit al autorităţii de concurenţă, iar acest lucru este valabil în toată lumea, nu doar în România. De fapt, chiar în primul articol al legii concurenţei este stipulat faptul că aceasta are drept scop promovarea intereselor consumatorilor. Atât teoria economică, cât şi constatările empirice, sprijină ideea conform căreia: „concurenţa naşte bunăstare” şi asta deoarece concurenţa exercită o presiune constantă asupra companiilor de a pune la dispoziţia consumatorilor o ofertă cât mai variată, la cele mai bune preţuri. Ca urmare, concurenţa face parte din regulile de joc ale unei pieţe libere şi este în interesul consumatorilor, beneficiarii finali.

În privinţa înţelegerilor între concurenţi care pot genera avantaje economice consumatorilor, acestea trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiţii stipulate de Legea concurenţei: (1) să contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere; (2) să impună întreprinderilor în cauză doar acele restricţii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective şi (3) să nu ofere întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a pieţei. În acest caz, sarcina probei îndeplinirii acestor trei condiţii revine companiilor participante la înţelegere.

Mihaela Mocanu: Din investigaţiile Consiliului Concurenţei care sunt pieţele ale căror structuri de concurenţă sunt cele mai alterate în România?

Bogdan Chiriţoiu: Investigaţiile autorităţii de concurenţă vizează, în primul rând, comportamentul de piaţă al companiilor. Există şi instrumente, mă refer în primul rând la anchetele sectoriale în cadrul cărora analizăm mecanismele de funcţionare, care pot fi utilizate pentru a promova îmbunătăţirea structurii concurenţiale a pieţelor. Cel mai bun exemplu este eliminarea unor bariere la intrarea pe piaţă.

Monitorizând/analizând performanţa unei pieţe în termeni de eficienţă, rata avansului tehnologic, calitate sau echitate, Consiliul Concurenţei poate acţiona la nivel structural sau comportamental pentru a remedia anumite deficienţe sau pentru a corecta şi sancţiona practici anticoncurenţiale. Fără a da exemple concrete, pot spune că pieţele pe care există îngrijorări semnificative privind concurenţa au anumite caracteristici comune: sunt structuri oligopoliste de piaţă cu bariere semnificative la intrare sau cvasimonopoluri (companii cu putere mare de piaţă) nereglementate, există reglementări disproporţionate cu caracter anticoncurenţial, consumatorii au o elasticitate scăzută a cererii în funcţie de preţ (fie sunt consumatori captivi, fie e vorba de bunuri de strictă necesitate, fie e vorba de vicii – produse la care consumatorii nu pot renunţa uşor în cazul unor creşteri semnificative ale preţului), sau pieţele în care produsele sunt suficient de omogene încât concurenţa prin diferenţiere să fie practic inexistentă – în astfel de pieţe tentaţia de a se carteliza este foarte mare.

Mihaela Mocanu: Cum se implică Consiliul Concurenţei în diseminarea în piaţă a culturii anti-trust?

Bogdan Chiriţoiu: Promovarea culturii concurenţei este una din prioritățile noastre. Promovarea regulilor de concurenţă se referă, în special, la întărirea relaţiilor de cooperare cu alte instituţii şi organizaţii profesionale, dar şi la creşterea încrederii în beneficiile aduse de concurenţă. Promovarea regulilor de concurenţă se realizează prin participarea la conferinţe, mese rotunde/seminarii/şi susţinerea de prelegeri atât în Bucureşti, cât şi la nivel local.

Gradul de transparenţă al Consiliului Concurenţei s-a îmbunătăţit, ca urmare şi a unei comunicări eficiente cu publicul larg, fapt dovedit de scăderea numărului solicitărilor de informaţii de interes public.

Un rol important în promovarea regulilor de concurenţă o are Centrul de Studii în Dreptul Concurenţei, care a fost înfiinţat în anul 2011 în baza unei convenţii încheiate între Consiliul Concurenţei şi Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti.

Centrul organizează seminarii, dezbateri, conferinţe, colocvii, simpozioane, la care participă, alături de specialişti români sau străini, studenţi şi masteranzi. În anul 2012, temele abordate au fost: „Rolul drepturilor de proprietate intelectuală în consolidarea puterii de piaţă în sectorul tehnologiei informației” şi „Acțiunea privată în dreptul antimonopol” şi, de asemenea, centrul a organizat Conferinţa Internaţională a IMEDIPA (Institutul de Studii în domeniul Dreptului şi Politicii de Concurenţă).

Pentru a evalua gradul de cunoaştere privind domeniul concurenţei, am efectuat în ultimii doi ani sondaje de opinie în rândul populaţiei, autorităţilor şi companiilor. 76% din respondenţii din cadrul populaţiei generale au apreciat importanţa existenţei Consiliului Concurenţei, iar 45% eficienţa activităţii sale. 57% dintre autorităţile publice chestionate şi-au exprimat încrederea faţă de autoritatea română de concurenţă (similar anului 2011) şi 66% au menţionat că prezintă un grad de interes faţă de problematica concurenţei. În ceea ce priveşte mediul de afaceri, 37% dintre companiile intervievate şi-au exprimat încrederea faţă de autoritatea română de concurenţă, 52% au precizat că sunt interesaţi de problematica concurenţei, 62% apreciază importanţa Consiliului Concurenţei, iar 39% eficienţa activităţii sale.

Mihaela Mocanu: Dreptul european al concurenţei susţine sau înlocuieşte dreptul român al concurenţei?

Bogdan Chiriţoiu: Dreptul european al concurenţei nu înlocuieşte dreptul autohton, ci îl susţine foarte mult. Normele europene privind protecţia liberei concurenţe nu au fost create pentru a înlătura reglementările naţionale, ci dimpotrivă. De altfel, aderarea României la Uniunea Europeană a fost condiţionată de alinierea Dreptului nostru la standardele comunitare, Concurenţa fiind al şaselea dintre cele 31 de Capitole de negociere.
Pe de altă parte, dreptul român al concurenţei nu este şi nu va putea deveni vreodată o simplă copie a Dreptului european al concurenţei, ci între ele există o relaţie de interdependenţă. De asemenea, regulile noastre de concurenţă şi modul în care sunt interpretate şi aplicate depind în mod direct de reglementările comunitare, de practica Comisiei Europene şi de jurisprudenţa instanţelor comunitare.

Mihaela Mocanu: Cum apreciaţi consecinţele introducerii angajamentelor de înlăturare a practicilor anticoncurenţiale?

Bogdan Chiriţoiu: „Angajamentele” sunt un instrument cu ajutorul căruia se restabileşte rapid mediul concurenţial prin luarea unor măsuri de natură a înlătura situaţia care a determinat Consiliul Concurenţei să declanşeze o investigaţie. „Acceptarea de angajamente” reprezintă o procedură utilizată la nivel european, transpusă în legislaţia românească, în 2011, odată cu modificarea Legii concurenţei. Scopul nostru nu este de a da amenzi, ci de a remedia situaţia anticoncurenţială apărută şi de a elimina cât mai repede efectele acesteia. Acest mecanism a început deja să producă efecte: până în prezent avem 8 investigaţii finalizate prin acceptarea de angajamente şi suntem în faza de monitorizare a acestora.

Cu toate acestea, trebuie reţinut că finalizarea unei investigaţii prin acceptarea angajamentelor este o situaţie de excepţie. În general, acceptăm angajamente doar în cazurile în care operatorii implicaţi în practica anticoncurenţială conştientizează efectele generate în piaţă de comportamentul lor şi îşi asumă măsuri de corectare. În cazul în care nu îşi îndeplinesc angajamentele, procedura de investigaţie se redeschide, iar companiile pot fi sancţionate cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri.

Mihaela Mocanu: Ce modificări ale legislaţiei concurenţei se preconizează?

Bogdan Chiriţoiu: Aşa cum am menţionat, atât Legea concurenţei şi legislaţia secundară în domeniu au fost modificate, în 2011, în sensul modernizării şi adaptării la noile realităţi economice şi pentru a putea acţiona asemănător cu celelalte autorităţi de concurenţă din Statele Membre al UE. Modificarea şi completarea legislaţiei în domeniu a însemnat materializarea unuia dintre cele mai importante obiective pe care mi le-am propus, la momentul preluării mandatului.

Anul trecut am reuşit să modificăm cadrul legislativ privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar, organism ce a fost preluat de Consiliul Concurenţei în 2011. Prin adoptarea noi legislaţii am îndeplinit toate cerinţele de independenţă funcţională şi decizională a acestui Consiliului Feroviar, înlăturând îngrijorările Comisiei Europene referitoare la implementarea primului pachet feroviar. Pentru acest an, ne propunem să promovăm cadrul legal privind concurenţa neloială, în vederea compatibilităţii cu reglementările europene din domeniu. Aplicarea acestei legi, ne revine nouă din 2011, prin preluarea prerogativelor de resort de la Ministerul Finanţelor.

Mihaela Mocanu: Care sunt principalele priorităţi ale activităţii Consiliului Concurenţei şi dacă există reorientări specifice ale acestor priorităţi impuse de contextul actual?

Bogdan Chiriţoiu: Priorităţile noastre ţin cont de caracteristicile pieţei româneşti şi tendinţele acesteia. Ca urmare, ne vom intensifica eforturile pentru a face faţă provocărilor economice, dar şi pentru sprijinirea mediului de afaceri în scopul satisfacerii intereselor consumatorilor. Astfel, ne-am propus să finalizăm cu prioritate investigaţii şi anchete sectoriale privind: retailul alimentar, gestionarea deşeurilor electronice, energie, construcţia drumurilor.

De asemenea, vom continua monitorizarea funcţionării pieţelor şi evaluarea climatului concurenţial din sectoarele sensibile ale economiei, prin realizarea unor studii privind: sectorul distribuţiei de medicamente, serviciile de asistenţă medicală din România şi activităţilor conexe acestora, serviciile furnizate de practicienii în insolvenţă serviciile de comunicaţii electronice oferite sub forma pachetelor de servicii (multiplay) şi serviciile de acces la infrastructura de telecomunicaţii din Bucureşti; Tot ţinând cont de contextul actual, continuăm să colaborăm cu FMI, UE şi Banca Mondială în cadrul procesului de restructurare şi pregătire pentru privatizare a unor companii de stat cum sunt Oltchim, Poşta Română, CFR Marfă, în vederea asigurării respectării legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.

Alături de autorităţile din celelalte state membre ale UE, suntem implicaţi în procesul iniţiat de Comisia Europeană în vederea modernizării regulilor de ajutor de stat (State Aid Modernisation). Procesul are ca principale obiective modificarea legislaţiei, simplificarea regulilor de ajutor de stat şi responsabilizarea statelor membre în ceea ce privește monitorizarea ajutoarelor de stat. De asemenea, participăm, împreună cu celelalte autorităţi guvernamentale, la pregătirea condiţiilor necesare accesării fondurilor structurale în noul ciclu bugetar.

Mihaela Mocanu: Mulţumim domnule dr. Bogdan Chiriţoiu pentru informaţiile valoroase pe care avem şansa să le aducem la cunoştinţa cititorilor noştri!

* mulţumim RRDA nr. 6/2013

Cuvinte cheie: , , , , ,
Secţiuni/categorii: Concurență, Interviuri

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD