Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul Uniunii Europene
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti

Membru norvegian al grupării Hells Angels constestă în justiție refuzul autorităților islandeze de a-i permite intrarea în țară
06.08.2013 | Emanuela MATEI

Secţiuni: C. administrativ, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

O cauză recentă judecată de Curtea AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb, state membre: Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția) se referă la libera circulație a persoanelor în Spațiul Economic European, în care teritoriul Uniunii Europene este inclus.

În nordul Europei, dreptul la asociere este atât de protejat încât grupările Hells Angels și altele similare, nu sunt interzise prin lege. Este legal să fii membru, iar domnul Jan Anfinn Wahl, cetățean norvegian și membru Hells Angels, a vrut în 2010 să-și  viziteze prietenii, membrii ai clubului Fáfnir din Islanda. A fost oprit la vama aeriană, controlat în bagaje și accesul său a fost interzis. El a menționat cu această ocazie că nu are nici o mențiune în cazierul judiciar și că vizita urma să dureze 3 zile.

Motivul refuzului: amenințarea la adresa ordinii și securității publice.

Jan Anfinn Wahl a promovat o acțiune în anulare a deciziei de refuz și, astfel, au ieșit la iveală o mulțime de informații deținute de poliția islandeză referitoare la anexarea Fáfnir la clubul european Hells Angels la propunerea grupării din Norvegia din care reclamantul făcea parte.

Articolul 27 al Directivei 2004/38/CE prevede că:

(1) Sub rezerva dispozițiilor prezentului capitol, statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie, indiferent de cetățenie, pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. Aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice.

(2) Măsurile luate din motive de ordine publică sau siguranță publică respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Condamnările penale anterioare nu pot justifica în sine luarea unor asemenea măsuri.

Conduita persoanei în cauză trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății. Nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de considerații de prevenție generală.

Modalitatea și forma de implementare a unei directive rămân la alegerea statului membru, iar faptul că acea grupare este legală în statul respectiv nu are nicio relevanță. Ce este important este ca statul să considere activitățile conduse de acea grupare ca fiind o amenințare la adresa ordinii și securității publice și să ia masuri administrative împotriva acestora. Faptul că legea islandeză condamnă, în general, complicitatea la un act criminal, nu este suficient pentru a dovedi că există o prohibiție în cazul de față și că există măsuri specifice împotriva acestor activități. Această cerință este legată de satisfacerea condițiilor stipulate la art. 27 (2), în special, a principiului proporționalității. Amenințarea trebuie să fie una concretă și actuală. Cu toate acestea, interpretarea legii prin care s-a implementat art. 27 citat mai sus, revine în sarcina curții naționale, care va trebui sa analizeze existența certă și caracterul acestei amenințări. Prevenția generală nu constituie un motiv valid. O legătură directă trebuie marcată între amenințarea invocată și conduita persoanei în cauză.

Ce este cert este faptul că reclamantul voia să viziteze Islanda în februarie 2010 și, în iulie 2013, a aflat care sunt cerințele impuse de dreptul rezultând din acordul SEE (în concordanță cu dreptul UE) în ceea ce privește interpretarea corectă a art. 27 din Directiva 2004/38/CE. Acordul conține la art. 34 SEE o versiune mai diluată a art. 267 TFUE prin care Curtea AELS acordă hotărâri consultative. De ce folosesc termenul ”diluat”? Deoarece curtea națională de ultimă instanță nu este obligată să ceară o hotărâre consultativă. Acum urmează să fie dat verdictul în instanța națională. Ceea ce eu găsesc ca fiind o problemă de inconsistență este faptul că poliția, inclusiv cea de frontieră, consideră că asocierea cu Hells Angels este un semn de alertă, deci aceste persoane oricum fac obiectul unor controale inopinate și selective, care fac ca valoarea acestui drept aproape absolut la asociere să fie diminuată în mod marcant. Faptul că este legal să fii membru face ca o persoană tânără care accede la această grupare să nu fie în mod cert și complet informată de consecințe.

Emanuela MATEI

Nota JURIDICE.ro: A se vedea Hotărârea Jan Anfinn Wahl împotriva Islandei.

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti