Îndreptarea hotărârilor judecătorești în NCPC
6 august 2013 | Alexandra WEISMAN
1. Sediul materiei
Din data de 15 februarie 2013, procedura îndreptării hotărârilor judecătorești este reglementată la art. 442, 445, 446 și 447 din noul Cod de procedură civilă.
Prevederile legale care se aplicau în această materie, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, și anume art. 281, art. 2812a și art. 2813 din vechiul Cod de procedură civilă, au fost abrogate din data de 15 februarie 2013, data intrării în vigoare a NCPC.
2. Obiectul îndreptării hotărârii judecătorești
Pot face obiectul îndreptării unei hotărâri judecătorești (deci, a unei sentințe, decizii sau încheieri) doar erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri, cum ar fi: datele de identificare ale părților, adresele acestora, date privitoare la un bun care face obiectul cererii de chemare în judecată, omisiunea preluării în dispozitiv a unor dispoziții cuprinse în încheierea de ședință, etc.
Erorile materiale care pot face obiectul rectificării constau, deci, în greșeli formale, de consemnare în hotărâre a unor date care rezultă în mod cert din dosar, din susținerile probate ale părților sau din caietul grefierului de ședință și nu din greșeli de judecată.
Astfel, pe calea îndreptării hotărârii nu se poate cere corectarea unui aspect de fond al raporturilor dintre părți sau lămurirea, completarea hotărârii ori înlăturarea dispozițiilor potrivnice din aceasta.
Din acest considerent, în practica judiciară s-a decis adesea că invocarea greșitei aplicări a legii, omisiunea aplicării unui text de lege, completarea elementelor de identificare a părților cu date noi fată de cele existente în dosar, dacă în felul acesta se tinde la schimbarea persoanei acestora, completarea măsurilor din dispozitivul hotărârii cu date ce nu se regăsesc în încheierea de ședință, etc., nu constituie erori materiale susceptibile de rectificare pe calea îndreptării hotărârii judecătorești.
3. Natura juridică a cererii de îndreptare a hotărârii
Cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești este o cerere incidentală, prin care partea interesată sau părțile interesate pot obține rectificarea erorilor formale strecurate în hotărârea a cărei îndreptare se cere.
Această cerere este necontencioasă, deci nu este supusă dezbaterilor în condiții de contradictorialitate, întrucât prin aceasta nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană, respectiv deducerea în fața judecății a unui conflict de interese.
4. Termenul de introducere a cererii de îndreptare a hotărârii
Cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești poate fi formulată oricând, chiar dacă vizează o hotărâre susceptibilă de executare, al cărei drept de a obține executarea silită s-a prescris, întrucât, chiar și după împlinirea acestui termen interesul pentru rectificarea erorilor materiale cuprinse în hotărâre rămâne să existe, având în vedere că hotărârea judecătorească ale căror erori materiale se cer a fi corectate poate fi folosită oricând ca mijloc de probă.
5. Instanța competentă să judece cererea de îndreptare a hotărârii
Instanța competentă să soluționeze cererea de îndreptare este instanța care a pronunțat hotărârea care face obiectul îndreptării.
6. Modalitatea de sesizare a instanței
Pentru îndreptarea hotărârii judecătorești instanța poate să se sesizeze din oficiu sau poate fi sesizată prin cererea părții ori părților interesate.
Îndreptarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci ca cerere incidentală, necontencioasă, adresată instanței care a pronunțat hotărârea care face obiectul îndreptării.
7. Conținutul cererii de îndreptare a hotărârii
Această cerere trebuie să cuprindă elementele obligatorii ale oricărei cereri adresate instanței de judecată, prevăzute de art. 148-151 și 194-197 din noul Cod de procedură civilă.
În cadrul cererii, se vor arăta toate erorile materiale cuprinse în hotărâre, a căror rectificare se cere, arătându-se cum ar fi fost corect să fie cuprinse în hotărâre cele ce se pretind a fi greșite, care sunt dovezile faptului că acestea sunt eronate și care sunt elementele din care rezultă eroarea materială sau erorile materiale sesizate.
8. Soluționarea cererii de îndreptare a hotărârii
Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu cu privire la îndreptarea hotărârii în cauză.
Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.
Când îndreptarea este admisă, aceasta se va face cu privire la exemplarul încheierii de ședință regăsit în dosarul cauzei, iar în cazul hotărârii (sentință sau decizie), în ambele exemplare destinate părților.
Cererea de îndreptare a hotărârii poate fi respinsă atunci când nu se referă la erori pur materiale cuprinse în aceasta, ci la greșeli de judecată, la aspecte privitoare la chestiuni care trebuie lămurite, completate sau la dispoziții potrivnice conținute de aceeași hotărâre.
Deși legea nu prevede durata de soluționare a cererii de îndreptare a hotărârii, aceasta ar trebui să fie scurtă, având în vedere că nu ne aflăm în fața unei proceduri care impune dezbateri în condiții de contradictorialitate.
9. Calea de atac a încheierii prin care se soluționează cererea de îndreptare a hotărârii
Încheierea pronunţată de instanță, prin care soluționează cererea de îndreptare a hotărârii, este supusă aceloraşi căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea.
10. Taxa de timbru datorată pentru judecarea cererii de îndreptare a hotărârii
Înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă (15 februarie 2013), cererea de îndreptare a hotărârii era scutită de plata taxei judiciare de timbru și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 281 alin. (2) din vechiul Cod de procedură civilă și art. 14 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 – acte abrogate ca urmare a intrării în vigoare a O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În prezent, având în vedere intrarea în vigoare a O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit art. 27 din acest act normativ, cererea de îndreptare a hotărârii se timbrează la valoarea de 20 lei, fără a se mai aplica pe aceasta timbrul judiciar.
Conform art. 55 din O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești introdusă până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar nu sunt datorate.
Pentru cererea de îndreptare a hotărârii judecătorești introdusă după data intrării în vigoare a O.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, chiar dacă aceasta are ca temei juridic dispozițiile vechiului Cod de procedură civilă (a se vedea punctul 12. de mai jos), se datorează taxa judiciară de timbru de 20 lei.
11. Suportarea cheltuielilor de judecată relative la cererea de îndreptare a hotărârii
În cazul în care cererea de îndreptare a hotărârii a fost admisă, cheltuielile făcute de parte sau de părți în aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii.
Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de partea sau de părțile care au formulat-o, potrivit dreptului comun.
12. Aplicarea în timp a dispozițiilor privitoare la îndreptarea hotărârilor judecătorești
Conform art. 3 și art. 6 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispozițiile noului Cod de procedură civilă, deci inclusiv cele privitoare la îndreptarea hotărârilor, se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare. Procesele începute prin cereri depuse, în condițiile legii, la poștă, unități militare sau locuri de deținere înainte de data intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanță după această dată.
Totodată, potrivit art. 24 din noul Cod de procedură civilă „dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare”, iar potrivit art. 25 alin. (1) din același cod „procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi”.
Prin urmare, dacă instanța a fost sesizată cu cererea de chemare în judecată a reclamantului anterior datei intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă (15 februarie 2013), se impune ca o cerere de îndreptare a hotărârii să se întemeieze și soluționeze conform dispozițiilor legii vechi, în vigoare la data sesizării instanței de judecată, adică în conformitate cu prevederile art. 281, art. 2812a și art. 2813 din vechiul Cod de procedură civilă.
13. Elemente de noutate aduse de noua procedură a îndreptării hotărârii judecătorești
Faţă de procedura de îndreptare a hotărârilor judecătorești prevăzută de vechiul Cod de procedură civilă, noua procedură prezintă un numai două elemente de noutate, și anume:
– excluderea dispoziției art. 281 alin. (2) din vechiul Cod de procedură civilă, conform căreia părțile nu puteau fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea hotărârii, deci acestea nu datorau taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar pentru aceste cereri; acum, pentru o astfel de cerere se datorează o taxă judiciară de timbru de 20 lei, însă nu se datorează timbru judiciar;
– includerea unei dispoziții care nu era cuprinsă în vechiul Cod de procedură civilă, conform căreia: „În cazul în care cererea de îndreptare a hotărârii a fost admisă, cheltuielile făcute de parte în aceste cereri vor fi suportate de stat, din fondul constituit potrivit legii. Când cererea a fost respinsă, cheltuielile vor fi suportate de parte potrivit dreptului comun.”
avocat Alexandra WEISMAN
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
