Un concept pierdut. Găsitorului, recompensă
9 august 2013 | Gheorghe PIPEREA
Oficial, incepind cu data de 15 februarie 2013, cind a intrat in vigoare noul Cod de procedura civila, notiunea de „societate comerciala” si cea de „lege a societatilor comerciale” nu mai sunt in uz. Conform art. 18 pct. 31 si art. 77 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila, ori de cite ori prin lege sau alte acte normative se fac trimiteri la „Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale” sau la „societatea/societatile comerciale”, trimiterile se considera a fi facute la Legea societatilor nr. 31/1990 si la societatea/societatile reglementate de Legea nr. 31/1990. Asadar, din punct de vedere normativ, terminologia obligatorie este cea de „societate”, si nu cea de „societate comerciala” si de „Legea societatilor”, si nu de cea de „Legea societatilor comerciale”.
Determinata normativ prin eliminarea particulei „comerciale” din titlul legii si din conceptul initial al obiectului reglementarii, lipsa unor criterii de identificare a tipului de societati, de persoane „supuse inregistrarii in registrul comertului” si de profesionisti reglementate de legea societatilor antreneaza o grava confuzie terminologica. Este evident ca exista mai multe tipuri de societati, diferentiate atit prin existenta/lipsa personalitatii juridice (exista societati cu sau fara personalitate juridica), cit si prin forma de societate (Codul civil enumera 8 forme, precis enumerate, si o categorie generica in art. 1888), ori prin obiectul de activitate (exista societati cu sau fara „activitati cu scop lucrativ”, precum si societati profesionale). Unele dintre aceste societati sunt reglementate direct, originar, in Codul civil (este cazul societatii simple si al asociatiei in participatie), altele sunt reglementate in legi speciale, iar altele sunt societati straine cu sedii secundare sau activitati in Romania. Nu pot fi, toate, denumite indistinct „societati”; or, exact asta face actuala forma a Legii nr. 31/1990. Normele de tehnica legislativa impun precizie terminologica, totusi. Notiunea traditionala de societati comerciale avea – si inca are – acest atribut intrinsec al preciziei conceptuale. In raport de dreptul Uniunii Europene, care reglementeaza inca societati comerciale, precum si in prezenta altor instrumente legislative internationale la care Romania este parte si care se refera inca la societati comerciale, dreptul roman se afla intr-o pozitie bizara, refuzindu-si un concept acceptat ca atare si utilizat la nivel normativ, oficial, acela de societate comerciala. Pe de alta parte, daca unicul criteriu de distinctie este existenta sau lipsa personalitatii juridice, atunci este de retinut ca nici in aceasta privinta reglementarile survenite intrarii in vigoare a noului Cod civil nu sunt consecvente. Societatea simpla, asa cum rezulta cel putin din art. 1919 C. civ (societatea simpla poate sta singura in justitie) si din art. 1920 C. civ (societatea are creditori, care au ca garantie comuna a executarii creantelor lor patrimoniul comun al asociatilor si fiind aparati, cel putin temporar, de concursul cu creditorii personali ai asociatilor), are rudimente de personalitate juridica, putind fi considerata o specie de profesionist, in sensul art. 3 alin. 1 din Codul civil, adica putind avea exercitiul sistematic al intreprinderii, ca si societatea cu personalitate juridica. Nu mai devreme de luna august 2013, intr-o rezolutie a Parlamentului European[1], se recomanda ca procedurile de insolventa sa poata fi deschise si in legatura cu activele patrimoniale ale entitatilor fara personalitate juridica, ceea ce probeaza faptul ca societatea simpla poate fi considerata o cvasi-persoana juridica. Pe de alta parte, conform art. 6 din Legea nr. 71/2011, referirile din legi la termenul “comerciant” se considera a fi facute la persoana supusa inregistrarii in registrul comertului, de unde concluzia ca persoana supusa inregistrarii in registrul este ceea ce anterior denumeam „comerciant”; in art. 8 din Legea de punere in aplicare a Codului civil (Legea nr. 71/2011) sunt enumerate mai multe categorii de profesionisti si se arata ca termenul de profesionist il include chiar si pe cel de „comerciant”. Ca sa dobindeasca personalitate juridica, o societate trebuie sa se inmatriculeze in registrul comertului; societatea, reglementata de Legea societatilor, este, asadar, o persoana supusa obligatiei de inregistrare, un „comerciant”. O societate nu poate avea calitatea de comerciant, fara a fi, totusi, o societate comerciala. De lege ferenda, este imperios necesar sa se revina la denumirea anterioara, de societati comerciale, sau sa se adopte un concept suficient de comprehensiv, care sa delimiteze societatile reglementate de Legea societatilor de celelalte tipuri de societati (cum ar fi, spre exemplu, „companii” sau „corporatii” pentru societatile de capitaluri, ori „parteneriate”, pentru societatile de persoane).
[1] A se vedea Procedurile de insolventa in contextul dreptului UE privind societatile comerciale, in http://www.curierulfiscal.ro/
Prof. univ. dr. Gheorghe PIPEREA
Managing Partner PIPEREA & ASOCIATII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
