« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 

Întrebare preliminară cu privire la detașarea de lucrători într-un alt stat membru. UPDATE: Decizia Curții de Justiție
04.12.2014 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: CJUE, Dreptul muncii, Dreptul securitatii sociale, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ | Toate secţiunile
JURIDICE - In Law We Trust

3 decembrie 2014: Curtea de Justiție declară:

Articolele 56 TFUE și 57 TFUE trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei reglementări a unui stat membru cum este cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia destinatarul unor servicii realizate de lucrătorii salariați detașați de un prestator de servicii stabilit în alt stat membru are obligația de a declara la autoritățile competente, înainte de încadrarea în muncă a lucrătorilor menționați, datele de identificare a acestora din urmă, în cazul în care nu pot să prezinte proba declarației pe care angajatorul lor ar fi trebuit să o facă la autoritățile competente din acest stat membru înainte de începerea respectivei prestări, din moment ce o astfel de reglementare poate fi justificată prin protecția unui motiv imperativ de interes general cum este protecția lucrătorilor sau combaterea fraudei sociale, cu condiția să se dovedească faptul că este adecvată pentru a garanta realizarea obiectivului sau a unuia dintre obiectivele pe care le urmărește și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestora, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale.

Pentru întreg cuprinsul deciziei interpretative, a se vedea aici.

***

15 august 2013: Judecătorul belgian se întreabă în legătură cu restricțiile privind libera prestare a serviciilor, restricții impuse printr-o reglementare națională (C-315/13 De Clercq și alții) în cazul detașării de lucrători într-un alt stat membru.

Situația de fapt:
1. reglementare națională care impune angajatorului, stabilit în statul membru de origine al lucrătorului detașat sau al stagiarului detașat, să depună o declarație prealabilă la organismul național de asigurări sociale anterior începeri activității acestui lucrător sau stagiar și predarea unei confirmări de primire a declarației menționate
2. obligația alternativă a angajatorului stabilit pe teritoriul național de a furniza datele de identificare organismului național de asigurări sociale
3. sancțiuni penale în cazul nerespectării acestor obligații.

Dispoziții incidente:
1. articolele 56 TFUE și 57 TFUE

SERVICIILE
Articolul 56
(ex-articolul 49 TCE)

În conformitate cu dispozițiile ce urmează, sunt interzise restricțiile privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii cu privire la resortisanții statelor membre stabiliți într-un alt stat membru decât cel al beneficiarului serviciilor.

Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pot extinde beneficiul dispozițiilor prezentului capitol la prestatorii de servicii care sunt resortisanți ai unui stat terț și sunt stabiliți în cadrul Uniunii.

Articolul 57
(ex-articolul 50 TCE)

În înțelesul tratatelor, sunt considerate servicii prestațiile furnizate în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, în măsura în care nu sunt reglementate de dispozițiile privind libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor.

Serviciile cuprind în special:
(a) activități cu caracter industrial;
(b) activități cu caracter comercial;
(c) activități artizanale;
(d) activitățile prestate în cadrul profesiunilor liberale.

Fără a aduce atingere dispozițiilor capitolului privind dreptul de stabilire, prestatorul poate, în vederea executării prestației, să își desfășoare temporar activitatea în statul membru în care prestează serviciul, în aceleași condiții care sunt impuse de acest stat propriilor resortisanți.

2. articolul 3 alineatele (1) și (10) din Directiva 96/71/CE (extras)

Articolul 3
Condiții de muncă și de încadrare în muncă

(1) Statele membre asigură că, indiferent de legea aplicabilă raporturilor de muncă, întreprinderile menționate la articolul 1 alineatul (1) garantează lucrătorilor detașați pe teritoriul lor condiții de muncă și de încadrare în muncă cu privire la următoarele aspecte stabilite în statul membru pe teritoriul căruia sunt executate lucrările:
– prin acte cu putere de lege și acte administrative și/sau
– prin convenții colective sau sentințe arbitrale de generală aplicare în sensul alineatului (8), în măsura în care acestea se referă la activitățile menționate în anexă:
(a) perioadele maxime de lucru și perioadele minime de odihnă;
(b) durata minimă a concediilor anuale plătite;
(c) salariul minim, inclusiv plata orelor suplimentare; prezenta literă nu se aplică sistemelor complementare de pensii;
(d) condițiile de punere la dispoziție a lucrătorilor, în special de către întreprinderile cu încadrare în muncă temporară;
(e) securitatea, sănătatea și igiena la locul de muncă;
(f) măsurile de protecție aplicabile condițiilor de muncă și de încadrare în muncă a femeilor însărcinate sau care au născut de curând, a copiilor și a tinerilor;
(g) egalitatea de tratament între bărbați și femei, precum și alte dispoziții în materie de nediscriminare.

În sensul prezentei directive, noțiunea de salariu minim, menționată la alineatul (1) litera (c), este definită de legislația și practica națională a statului membru pe teritoriul căruia este detașat lucrătorul.

(10) Prezenta directivă nu împiedică statele membre să impună, în baza tratatului, întreprinderilor naționale și celor din alte state, în mod egal:
– condiții de muncă și de încadrare în muncă privind alte aspecte decât cele menționate la alineatul (1) primul paragraf, în măsura în care este vorba despre dispoziții de ordine publică;
– condiții de muncă și de încadrare în muncă stabilite prin acorduri colective și sentințe arbitrale în sensul alineatului (8), cu privire la alte activități decât cele menționate în anexă.

3. articolul 19 din Directiva 2006/123/CE 

Articolul 19
Restricții interzise

Statele membre nu pot impune unui beneficiar cerințe care restricționează utilizarea unui serviciu oferit de un prestator stabilit într-un alt stat membru, în special cerințele următoare:
(a) obligația de a obține autorizație de la autoritățile competente ale acestora sau de a face o declarație către acestea;
(b) limite discriminatorii în acordarea asistenței financiare pe motiv că prestatorul este stabilit într-un alt stat membru sau din motive care țin de situarea locului unde se prestează serviciul.(s.n.M.M.-B.)

Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova

 
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD