TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Alina Bica. Despre DIICOT și procurorii DIICOT
20.08.2013 | JURIDICE.ro


Alina Matei: Bună ziua.

Alina Bica: Bună ziua.

Alina Matei: Mă bucur să vă revăd, de această dată în postura de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. Spuneți-ne, vă rugăm frumos, cum a fost această perioadă de la numire?

Alina Bica: Vreau să vă spun că e o perioadă care mi-a depășit așteptările în ceea ce privește posibilele evoluții profesionale și posibilele așteptări pe care le-aș avea în viitor. Ca să fiu și mai concretă, eu am mai deținut funcții de conducere în cadrul Directiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism de-a lungul timpului. Dar, vreau să vă spun că funcția de procuror-șef al acestei structuri, cred că, reprezintă un cumul de așteptări și provocări pe care orice procuror și-l dorește în această viață. Colegii sunt cei pe care îi știam, dar ei se prezintă într-o altă lumină la acest moment. Eu am investigat și am corectat lucrări care țineau de infracționalitatea economico-financiară. Iată, activitatea de procuror-șef  îmi permite să relaționez și cu alte domenii, cu prevenirea și combaterea traficului de droguri, cu prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, cu prevenirea și combaterea infracțiunilor de terorism. Or, din această perspectivă, partea de reorganizare, de reașezare, de relaționare, partea aceasta reprezintă un lucru absolut minunat. Și, vreau să vă spun că sunt recunoscătoare pentru poziția pe care o am în prezent.

Alina Matei: Cinci dintre cele șase servicii ale structurii centrale ale DIICOT sunt servicii de prevenire și combatere, așa cum spuneați adineauri. Combaterea este vizibilă în numărul mare de acțiuni, chiar zilnice, ale procurorilor DIICOT. Cred că astăzi este infernal să previi. Cum previne DIICOT-ul? Ce face, de unde începe? Din școli, pub-uri, cluburi, pentru a fi cât mai puține arme, droguri, în rândul tinerilor, de exemplu?

Alina Bica: Vedeți dumneavoastră, componenta de prevenire nu este specifică, nu este în atributul procurorului 100%. Consider că DIICOT-ul își aduce contribuţia pe partea de prevenire prin mesajul public pe care îl transmite relaționat la partea de combatere. Faptul că acțiunile DIICOT reprezintă o sursă de inspirație și de comentariu la nivelul rețelelor de socializare, în presa scrisă, în presa vorbită, împrejurarea că de foarte multe ori procurorii DIICOT participă la diferite conferințe sau manifestări publice, nu neapărat relaționate școlilor și liceelor, dar relaționate vieții noastre sociale și se prezintă acolo și arată anumite tipologii, anumite tendințe pe care le prezintă societatea românescă în ceea ce privește consumul de droguri, faptul că procurorii DIICOT fac parte din anumite comitete sau comisii care implementează anumite programe ce țin de prevenirea traficului de persoane, a traficului de droguri, a traficului de ființe umane, toate acestea, eu cred că reprezintă o bună componentă în ceea ce privește partea de prevenire în săvârșirea anumitor infracțiuni. Vă mai dau un exemplu, să fiu și mai concretă. Partea de prevenire a traficului de droguri ține foarte mult de Agenția Națională Antidrog (ANA), care este o parte componentă ce ține de Ministerul  Internelor.

Procurorul șef al Serviciului de Prevenire și Combatere al Traficului de Droguri este prezent și participă la toate lucrările și la elaborarea tuturor strategiilor pe zona de prevenire a consumului de droguri pe care ANA, în calitate de pilon principal, în ceeea ce înseamnă prevenirea consumului de droguri le inițiază și le dezvoltă. Or, prezența procurorului-șef al acestui serviciu, pe această componentă, eu cred că reprezintă un bun reper în ceea ce înseamnă viitoare măsuri, viitoare direcții de acțiune pe zona aceasta de prevenire a consumului de droguri.  Partea de combatere este cea vizibilă și este specifică procurorului. Se intervine cu monitorizare, se dispun măsuri specifice pentru identificarea membrilor grupării, iar punctul culminant este dat de momentul în care forțele de intervenție formate din procurori, polițiști, specialiști de la ANAF, de la alte structuri, intervin și extrag membrii grupării din societate. Eu cred că și zona aceasta de combatere ține și de prevenire. Dacă se constată că în mass-media sunt evidențiate zilnic asemenea acțiuni, se constată implicit şi că autoritățile statului veghează, cunosc, reușesc să intervină în timp util, ceea ce reprezintă și un element de descurajare, de prevenire.

Alina Matei: Traficul de ființe umane, traficul de droguri, crima organizată sunt prezente în viața noastră, trăim aproape alături  de ele. Cred că datorită procurorilor DIICOT viața noastră, a tuturor, este mai safe. Vreau să vă întreb care este cauza acestor avalanșe de infracțiuni. De fapt, de unde ni se trage?

Alina Bica: Faptul că activitățile, acțiunile pe care DIICOT le desfășoară sunt mediatizate sau sunt vizibile, ca să zic așa, zi de zi, nu înseamnă că România sau societatea românească este o societate caracterizată printr-o tendință de a săvârși infracțiuni relaționate crimei organizate. Dacă ne uităm, să zicem, din punct de vedere statistic, la numărul de dosare pe care DIICOT le investighează în comparație cu numărul de dosare pe care celelalte unități de parchet le investighează, procentul nu este unul spectaculos, și mă bucur că nu este așa. DIICOT are înregistrate și investighează la acest moment apoximativ 8000 de dosare penale. Dacă ne ducem și ne raportăm la procentul dat de ceea ce investighează restul de unități de parchet probabil că ne situăm undeva la 10, 12, 15%. Mă bucur că este așa pentru că, totuși, cred că societatea românească nu este o societate caracterizată prin activități de crimă organizată. Eu cred că, punctual, pe anumite zone geografice, în funcție de anumite specificități care țin de societatea românescă pe anumite județe, constatăm că într-o anumită zonă avem mai multe grupări care sunt relaționate infracțiunilor economico-finanicare; în alte județe discutăm de infracțiuni care sunt relaționate traficului de ființe umane sau traficului de migranți. Și atunci e firesc ca și DIICOT, în funcție de zonele geografice respective, înțelege să-și selecteze și să-și specializeze procurorii pe specificul zonei cu pricina. Dar, nu cred că e ceea ce ne caracterizează și nu cred că este o tendință generală a societății românești de a se îndrepta spre crimă organizată. Din această cauză, cred că și intervenția DIICOT-ului în destructurarea rețelelor este una eficientă pentru că neavând o avalanșă de dosare penale, o avalanșă de persoane care doresc să participe la genul acesta de infracțiuni, nu simțim nevoia unei creșteri semnificative a numărului de procurori meniți a veni și a investiga genul acesta de fapte. Cred că putem să investigăm și să destructurăm rețele de crimă organizată în timp real și într-o manieră eficientă. Cred că putem să dăm semnalul către societatea românească că nu este bine ca anumite persoane să-și dorească să facă parte din asemenea rețele pentru că prevenirea este o componentă importantă și ne aplecăm asupra ei. E regretabil că avem de-a face cu astfel de rețele, că avem de-a face cu astfel de persoane. Câștigurile facile care se obțin din săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri, trafic de ființe umane, evaziune fiscală făcută într-o manieră organizată reprezintă o atracție. Cred că este mult mai ușor pentru o persoană, la un moment dat, să constate că își dorește foarte multe bunuri materiale într-o perioadă foarte scurtă de timp și, că dacă s-ar duce să desfășoare o activitate licită, bănuiesc că nu și le-ar permite, și atunci preferă să se angreneze în astfel de grupuri de crimă organizată și să obțină bunurile cu pricina în condițiile pe care și le dorește. Dar, eu cred că și semnalul pe care noi îl transmitem este unul la fel de bun. E adevărat, poti obține bunurile respective și plătești cu libertatea, ceea ce nu cred că e schimb foarte avantajos. Nu cred că o mașină sau un apartament sau o casă pe care le obții din săvârșirea unei infracțiuni de crimă organizată merită ani buni pe care urmează să-i petreci în  penitenciar. Nu cred că e un schimb bun, din punctul meu de vedere.

Alina Matei: Într-adevăr DIICOT a manifestat toleranță zero față de așa numitele grupări organizate, pe românește, grupări ale imoralității și ticăloșiei. Adică anchete efectuate și rechizitorii redactate astfel încât procurorii să ușureze mult munca judecătorilor în procesul de procesare a dosarelor. Spuneți-ne, vă rugăm frumos, care este relația procurorilor DIICOT cu judecătorii de la secțiile penale?

Alina Bica: Din punctul meu de vedere, și ca fost procuror DIICOT care a lucrat ca operativ, dar și ca actual șef al DIICOT, eu vreau să cred, și există semnale în acest sens, că procurorii DIICOT sunt creditați ca fiind procurori serioși care, în momentul în care se adresează instanțelor de judecată cu anumite cereri sau merg în fața judecătorului cu o propunere de arestare, cererile și propunerile acestora sunt unele întemeiate, documentate cu probe, motiv pentre care solicitările acestora în marea majoritate a cazurilor sunt admise.

Acum, părerea mea este  că n-ar fi sănătos într-o societate ca sută la sută cereri adresate judecătorului să fie 100% cereri acceptate, mă refer, mai ales, la propunerile de arestare preventivă. La fel cum nu cred că putem discuta într-o societate normală, bazată pe principiile statului de drept, ca 100% trimiteri în judecată să reprezinte și 100% condamnări, pentru că acest lucru înseamnă o cenzură din partea judecătorului realizată într-o manieră temeinică, cenzură, urmare căreia poți să constați, de pildă, că judecătorul poate aprecia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii; intenția pe care procurorul a constatat-o că o are inculpatul în săvârșirea infracţiunii nu o constată judecătorul.

Nu înseamnă că nu avem un ilicit acolo, dar judecătorul nu îl apreciază ca fiind unul penal. Reîntorcându-mă la întrebarea dumneavoastră: eu consider că avem o relație foarte bună cu instanțele de judecată bazată pe respect profesional, pe încredere în actele pe care le întocmesc procurorii DIICOT și bazată pe o bună administrare a probatorului în conformitate cu dispozițiile legale. Eu cred ca ne încadrăm într-un trend. Cred că regăsiți trendul acesta nu numai în ceea ce privește DIICOT-ul, cred că Ministerul Public, în ansamblul său, se bazează pe această relație de încredere, dar nu încredere oarbă, în sensul că procurorul DIICOT formulează cererea și judecătorul o acceptă. Este o relație de încredere bazată pe faptul că dacă procurorul DIICOT prezintă o declarație sau prezintă un proces verbal în care consemnează anumite aspecte pe care le-a constatat, cu propriile simțuri, ca urmare a unor activități investigative solid desfășurate, judecătorul consideră că aspectele pe care procurorul DIICOT le-a consemnat în acel proces verbal pe care îl autentifică prin semnătura pe care o atașează la finalul actului sunt prezumate a fi corecte. Și, până la o răsturnare sau o demonstrare în contrariu a ceea ce se consemnează în actul cu pricina, acesta sunt prezumate a fi corecte. Or, din această perspectivă vorbesc de o relație de încredere și de apreciere reciprocă în ceea ce privește calitatea profesională a actelor întocmite de procurorii DIICOT.

Alina Matei: Acțiunile DIICOT sunt o adevărată desfășurare de forțe. Percheziții în număr mare și în multe localități, persoane reținute, aduse la audieri, avocați. Uneori mi se pare că parcă e dintr-un film. Și, totuși, se întâmplă în România. Spuneți-ne, vă rugăm frumos, cât de importantă este munca în echipă? Și aici mă refer la ofițeri de poliție judiciară, la specialiști, la ofițeri SRI.

Alina Bica: E firesc să fie așa pentru că discutăm de grupări de crimă organizată. E firesc să avem un număr mare de percheziții, un număr mare de persoane care sunt identificate ca făcând parte din asemenea grupări deoarece legea ne obligă să investigăm doar acele cazuri care reprezintă un potențial de crimă organizată și care presupun prezența unui număr mare de persoane ca fiind membrii ai grupării respective. Dacă ne uităm, poliția, Inspectoratul General de Poliție Română și-a organizat o structură în oglindă după structura DIICOT. Și ne referim aici la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate. Constatăm că serviciile pe care DIICOT le are organizate în cadrul direcției le regăsim şi în cadrul Direcției de Crimă Organizată. Constatăm la acest moment că, de pildă, ANAF-ul, prin ultima Ordonanță de Urgență care a fost adoptată de Guvern, își creează o structură antifraudă care, la rândul său, este organizată și menită a oferi sprijin nu numai către DIICOT ci și către celelalte unității de parchet angrenate în lupta pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Nu cred că putem să avem o activitate de prevenire și combatere eficientă dăcă noi, ca și forțe menite a destructura asemenea grupări, la rândul nostru, nu suntem organizați și nu cooperăm unii cu ceilalți. Or, eu cred că genul acesta de cooperare este necesar, este fundamental, pentru a constata rezultate în activitatea pe care o desfășurăm. Avem o foarte bună cooperare atât cu ofițerii de poliție judiciară, cu lucrătorii ANAF ai Ministerului de Finanțe pe zona de prevenire și combatere a infracțiunilor economico-financiare, o foarte bună cooperare cu angajații altor structuri cu care DIICOT lucrează, și ne referim aici la serviciile de informații. Or, fară o astfel de încredere, metodologii comune de lucru, în niciun caz nu putem discuta de rezultate foarte bune pe zona de destructurare a rețelelor de crimă organizată.

Alina Matei: Apropo de metodologie: în proiectul de candidatură vorbeați, ca și vulnerabilitate a DIICOT, de lipsa unei proceduri corecte și concrete în ceea ce privește investigarea infracțiunilor de spălare de bani concretizate într-un număr mic de rechizitorii întocmite în cursul anului 2012, respectiv șapte. De ce această lipsă de metodologie? De ce unii procurori fac într-un fel și alții în alt fel?

Alina Bica: Procurorul este independent în a aprecia probatoriul, în a aprecia direcțiile de acțiune pe care le are de urmat în dosarele ce i-au fost repartizate spre investigare și doresc să se respecte această independență, fără doar și poate.

Dar, în același timp, nu pot să nu constat că legiuitorul ne oferă un cadru legislativ bogat care ne permite să intervenim și nu doar să pedepsim persoanele care săvârșesc anumite infracțiuni, dar să le și luăm bunurile materiale pentru care acele persoane săvârșesc acele infracțiuni.

Pentru că, să fim serioși, nimeni nu face trafic de droguri din plăcerea de a face trafic de droguri. Sau nimeni nu trafichează persoane doar pentru că ne place să traficăm persoanele cu pricina. Bun, poate fi spectaculos, poate la un moment dat anumite persoane doresc să săvârşească aceste infracţiuni doar de dragul de a săvârși fapta, dar mi-e greu să cred acest lucru. Genul acesta de persoane săvârșeşte infracțiunile pentru că se obțin resurse financiare importante.

Părerea mea personală, bazată pe o experiență de 17 ani de procuror care a investigat infracțiuni economico-financiare, este aceea că făptuitorul, atunci când intră într-un grup de persoane și săvârsește fapte împreună cu acele persoane, își asumă că, mai devreme sau mai târziu, activitatea sa infracțională va deveni cunoscută. Pentru că orice secret care depășește bariera a două persoane nu mai e secret. Și în viața noastră de zi cu zi, eu vin la dumneavoastră, vă povestesc ce a făcut prietena noastră. Dumneavostră simțiți nevoia să spuneți soțului. Soțul, la rândul lui, bârfește mai departe. Nu mai e secret. Când deja îl cunoaștem și eu și dumneavoastră, secretul s-a dus. Deci, este clar, cu cât te organizezi mai mult la nivelul unei grupări de crimă organizată în care discutăm de paliere, de un număr mare de persoane care vin și relaționează, ne asumăm că, mai devreme sau mai târziu, se va afla, nu? Și-atunci, de ce acceptăm să facem acest lucru? Pentru că punem, ascundem bani și bunuri în casete de valori, în conturi prin paradisuri fiscale sau  găsim bani îngropați în gradină. Și ce ne spunem noi, în capul nostru? Da, bun, intrăm în acest grup de crimă organizată, obținem resurse financiare pe care probabil nu le-am obține nici dacă am munci 20 de ani într-o manieră cinstită. Vom ajunge în fața judecătorului și cât vom putea obține? Ce pedeapsă vom primi? Dacă suntem sinceri, dacă facem un acord de vinovăție primim doi, trei, patru, cinci ani de pușcărie. Dupa trei ani, ne liberăm condiţionat pentru că ne-am purtat frumos acolo și, ce constatăm în urma noastră? Păi avem: 100.000 euro ascunși acolo, trei case pe numele nevestei, 10 mașini pe numele soacrei și iată, devenim oameni cinstiți, vom trăi foarte bine, rezonabil, ca urmare a activității infracționale pe care am desfășurat-o. Or, nu mi se pare în regulă. Eu consider că, dacă ai fost trimis în judecată pentru că ai săvârșit o infracțiune de crimă organizată cu infracțiunea scop pentru care te-ai asociat, ar trebui să fii trimis în judecată și pentru infracțiunea care te-a ajutat să obții resursele financiare: spălarea de bani. Și, eu cred că, măsura confiscării extinse, confiscarea de la a treia persoană, toate aceste instrumente cu care care legiutorul a venit, și iată, le-a oferit, procurorul DIICOT trebuie să înceapă să le folosească cu mai mare eficiență. Și, ca atunci când începe urmărirea penală împotriva unui astfel de grup, procurorul DIICOT trebuie să înceapă să investigheze și să identifice și bunurile și banii. Iar atunci când declanșăm toate acele forțe: mascați, polițiști, desanturile la adresele infractorilor, să declanșăm și desanturile pe conturile lor bancare și pe bunuri. Și-atunci, eu cred că reprezintă și un mesaj important pentru infractori, în sensul că degeaba îți asumi săvârșirea faptei pentru că procurorii au instrumentul să vină și să-ți sechestreze, în vederea confiscării, și bunurile pe care le-ai depozitat sau le-ai depus pe numele unor terțe persoane.

Pentru că, de pildă, confiscarea extinsă ce îmi permite să constat la momentul acesta? Că bunuri pe care făptuitorul le-a dobândit pe numele său în urmă cu cinci ani din săvârșirea anumitor infracțiuni care nu au fost încă identificate sau descoperite și pentru care el nu a fost încă trimis în judecată, dar el este identificat și descoperit pentru o activitate pe care a realizat-o în prezent, procurorul să constate că nu are justificare pentru resursa financiară în achizitionarea lor și, chiar dacă nu a fost trimis în judecată pentru fapta pe care a săvârșit-o în urma cu cinci ani, pentru simplul fapt că nu poate să justifice proveniența licită a bunurilor, iar acesta e trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru trafic de droguri săvârșit în prezent, să vin și să le sechestrez , iar judecătorul să le confiște.

Sau, ce mai constat, la spălarea de bani? Soacra ta, care are o pensie de 500 de lei pe lună, locuiește și are pe numele său o vilă evaluată la 300.000 euro. Soacra nu are alte resurse financiare, licit declarate, menite a justifica de unde are vila. Și-atunci, dovedind că tu în fiecare seară te duci și dormi în casa cu pricina, că tu ești cel care plătește impozitul pe imobilul respectiv, că tu ești cel care plătește facturile de utilități care sunt foarte mari și depășesc cu mult pensia soacrei, că, de fapt, tu ești adevăratul proprietar al bunului, iar tu, persoana, săvârșeşti activități ilicite menite a aduce un profit fianciar substanțial, iată, în realitate, acel profit financiar ilicit este spălat și dobândește aparența de legalitate în bunuri care sunt depuse pe numele terțelor persoane. Și eu pot să vin și să institui măsura de sechestru în vederea confiscării pe bunurile cu pricina. Or, reprezintă un element descurajant pentru viitor, pentru potențialii „clienți” pe care DIICOT ar putea să-i aibă.

Alina Matei: O să schimbăm un pic cursul interviului și o să vă intreb o chestiune administrativă întrucât știu că v-ați propus să identificați un sediu adecvat pentru structura centrală a DIICOT. În ce stadiu se află acest demers?

Alina Bica: Suntem în stadiul de a căuta și de a identifica un astfel de imobil. Nu este un demers pe care îl fac din dorința de a fi altfel decât ceilalți procurori-șefi DIICOT care au existat înaintea mea, și nici pentru că simt eu nevoia să mă distanțez de actuala clădire în care funcționez. Eu sunt o persoană pragmatică care realizez că te poți dezvolta și poți să îți întărești capacitatea funcțională dacă, pe viitor, reușești să oferi colegilor, procurorilor care își desfășoară activitatea în cadrul DIICOT, nu numai instrumente legislative, dar și instrumente care țin de locul în care își desfășoară activitatea, instrumente care să-i ajute să proceseze informațiile, să le permită să acceseze cât mai multe baze de date, să aibă birouri sau locuri în care să-și desfășoare activitatea la cele mai înalte standarde. Să fiu și mai concretă, avem fonduri europene care ne permit să le accesăm și să ne formăm propriile baze de date sau să accesăm programe IT care să ne ajute la procesarea informațiilor. Ca să accesez fondurile cu pricina, eu trebuie să identific spații pentru depozitarea serverelor, pentru cablarea instituției, pentru identificarea anumitor spații cu destinație specială care să fie securizate în anumite condiții. Sau, viitorul Cod de procedură penală mă obligă să inființez camere speciale de anchetă care să fie dotate cu aparatură de înregistrarea audio-video, tocmai pentru a permite judecătorului să constate că audierea s-a făcut cu respectarea standardelor prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului; mă obligă, de asemena, să institui anumite spații anume speciale în care să realizez prezentarea materialului de urmărire penală; îl obligă pe procuror să prezinte dosarul într-o anumită situație digitalizată, astfel încât el să fie transmis pe format electronic către instanțele de judecată. Deci, mă obligă să mă dezvolt pe o anumită direcție.

Faptul că spațiul este unul limitat și eu nu imi permit la momentul acesta să realizez aceste activități, mă determină să mă uit, cum am spus și la interviu, la instituția omoloagă a mea, DNA-ul, care are propriul spațiu și care își permite să se organizeze în interior cum consideră de cuviință. Simt nevoia unei reorganizări în interior pe aceeași parametri și pentru DIICOT, pentru că nu pot să nu constat că DIICOT este cea mai mare structură specializată pe care România o are la acest moment. Nu pot să nu constat că DIICOT a venit și a confirmat în activitatea profesională pe care a desfășurat-o pe niste parametri foarte înalți până la acest moment.  Avem 243 de procurori super specializați, profesioniști și care au reușit să confirme în activitatea pe care au desfășurat-o. Mi se pare firesc și sunt obligată, ca șefă a acestei structuri, să le pun la dispoziție cele mai bune condiții de lucru în viitor. Și din această cauză, consider că este obligatoriu să identific un astfel de imobil, sunt obligată să identific fondurile europene, care pe strategia de dezvoltare a Uniunii Europene 2014-2020, inclusiv pe componenta de justiție, sunt puse la dispoziția autorităților judiciare de Uniunea Europeană, iar eu trebuie să vin să le accesez. Dacă mă uit la condițiile pe care le cer organismele europene, eu trebuie să prezint imobilul, strategia, dorințele de dezvoltare viitoare, și-atunci, din această perspectivă, am consemnat ca obiectiv mediu și în proiectul pe care l-am susținut în fața CSM-ului și vă spun și astăzi dumneavoastră că da, consider necesar pentru dezvoltarea viitoare a DIICOT-ului ca acest imobil sa fie identificat, dotat, aranjat şi DIICOT-ul să îşi poată desfăşura activitatea în viitor în acest sediu. Nu consider că este o activitate (mă mut de azi pe mâine), probabil că reuşim să facem acest lucru într-un an, un an şi jumătate, dar este o dorinţă şi un demers pe care intenţionez să le fac.

Alina Matei: În prezent, DIICOT funcţionează cu procurori lipsă, apropo de ce spuneaţi că sunt 243 de procurori la DIICOT. Vă întreb asta pentru că în proiect, numărul minim de procurori sau numărul redus de procurori de la DIICOT era un punct slab pentru DIICOT. Ştim că la DIICOT, procurorii ajung pe bază de interviu, şi nu de concurs. Este incitant, este provocator…

Alina Bica: Există o vulnerabilitate nu cu privire la zona de urmărire penală a procurorilor din DIICOT, ci la zona judiciară, respectiv acei procurori care trebuie să meargă în faţa judecătorilor şi să susţină, să zicem aşa, interesele profesionale ale structurii. Au existat demersuri şi am făcut demersuri şi am reuşit să identificăm şi să delegăm şi cu sprijinul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  un număr semnificativ de procurori, atât pe zona de judiciar, cât şi pe zona de urmărire penală. Cred că avem minim 20 de delegări pe care le-am primit până în prezent, de procurori noi care au venit sau care urmează să vină pentru a-şi desfăşura activitatea în cadrul DIICOT. Părere mea este că, este şi un mesaj puternic de susţinere pe care actuala conducere a Parchetului Înaltei Curţi l-a adresat DIICOT, şi mi se pare un lucru minunat şi pozitiv, dacă pot să folosesc asemenea superlative. De ce? Crima organizată are tendinţa de dezvoltare, de expansiune. Ca atare, şi structura profesională care e menită a preveni şi a combate trebuie, la rândul său, să îşi întărească partea de procurori, de pregătire profesională, dispozitivul de luptă, ca să zic aşa. Or, din această perspectivă, constatăm că au mai fost reglate lucrurile pe compartimentele care manifestau aceste vulnerabilităţi.

Alina Matei: La final, un mesaj, vă rugăm, pentru utilizatorii juridice.ro.

Alina Bica: Deşi s-ar putea să supere anumite persoane. Citesc site-ul dumneavoastră, îl accesez zilnic şi consider că opiniile profesionale exprimate pe acest site sunt echilibrate şi bazate strict pe interpretarea legii şi a ceea ce constatăm în jurisprudenţa noastră juridică de zi cu zi. Sincer, rugămintea mea este să păstraţi această direcţie, iar cititorii să constate în continuare că, dacă doreşti să îi spui o opinie bazată strict pe o interpretare profesională a unui text de lege, ai un loc în care să te duci să exprimi acest lucru.

Alina Matei: Mulţumesc şi vă mulţumesc că aţi stat de vorbă cu mine.

Alina Bica: Cu mare plăcere, eu mulţumesc mult pentru că mi-aţi solicitat acest interviu.

 

 

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate