Secţiuni » Arii de practică » Business » Fiscalitate
Fiscalitate
DezbateriCărţiProfesionişti
3 comentarii

Tribunalul Sibiu sesizează Curtea de Justiție în legătură cu taxa auto și OUG nr. 9/2013. UPDATE: Hotărârea Curții de Justiție
16.10.2014 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: CJUE, Dreptul mediului, Fiscalitate, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

15 octombrie 2014: Curtea de Justiție a statuat:

Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui sistem de rambursare a unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii precum cel în discuţie în litigiul principal.

Pentru întreg cuprinsul hotărârii, a se vedea aici.

Mai atragem atenția și asupra următoarelor paragrafe:

17 Guvernul român a solicitat, în temeiul articolului 16 al treilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, ca aceasta să se întrunească în Marea Cameră.
(…)
21 În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, în cadrul procedurii instituite la articolul 267 TFUE, numai instanța națională, care este sesizată cu soluționarea litigiului și care trebuie să își asume răspunderea pentru hotărârea judecătorească ce urmează a fi pronunțată, are competența să aprecieze, luând în considerare particularitățile cauzei, atât necesitatea unei hotărâri preliminare pentru a fi în măsură să pronunțe propria hotărâre, cât și pertinența întrebărilor pe care le adresează Curții. În consecință, în cazul în care întrebările adresate au ca obiect interpretarea dreptului Uniunii, Curtea este, în principiu, obligată să se pronunțe (a se vedea în această privință Hotărârea Gouvernement de la Communauté française și Gouvernement wallon, C‑212/06, EU:C:2008:178, punctul 28, Hotărârea Zurita García și Choque Cabrera, C‑261/08 și C‑348/08, EU:C:2009:648, punctul 34, precum și Hotărârea Filipiak, C‑314/08, EU:C:2009:719, punctul 40).

22 Cu toate acestea, Curtea a hotărât de asemenea că, în circumstanțe excepționale, este îndreptățită să analizeze condițiile în care este sesizată de instanța națională în scopul de a‑și verifica propria competență (a se vedea în acest sens Hotărârea Filipiak, EU:C:2009:719, punctul 41 și jurisprudența citată).

23 Trebuie arătat în această privință că Curtea poate refuza să se pronunțe asupra unei întrebări preliminare adresate de o instanță națională numai atunci când este evident că interpretarea dreptului Uniunii solicitată nu are nicio legătură cu realitatea sau cu obiectul acțiunii principale, atunci când problema este de natură ipotetică sau atunci când Curtea nu dispune de elementele de fapt sau de drept necesare pentru a răspunde în mod util la întrebările care i‑au fost adresate (Hotărârea Zurita García și Choque Cabrera, EU:C:2009:648, punctul 35).

24 În speță, Curtea, în temeiul articolului 101 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, a solicitat instanței de trimitere să indice dacă, ținând seama de natura procedurii pendinte în fața sa, articolul 12 din OUG nr. 9/2013 se aplică litigiului principal. Prin răspunsul său, depus la grefa Curții la 13 martie 2014, instanța menționată a confirmat că acest articol constituie norma de drept material aplicabilă litigiului principal în cadrul reexaminării cauzei cu care este sesizată în urma trimiterii acesteia spre rejudecare. Potrivit instanței menționate, norma enunțată la articolul 12 alineatul (1) este lipsită de echivoc și limitează restituirea taxelor achitate înainte de instituirea timbrului de mediu la singura ipoteză în care acestea au un cuantum mai mare decât cuantumul acestui timbru, astfel cum este instituit prin OUG nr. 9/2013.
(…)

40 În ipoteza în care Curtea ar hotărî că dreptul Uniunii se opune unei taxe precum timbrul de mediu instituit prin OUG nr. 9/2013, guvernul român a solicitat Curții, în observațiile sale scrise, să limiteze efectele în timp ale hotărârii acesteia din urmă.

41 În această privință, trebuie arătat că, prin cererea de interpretare a dreptului Uniunii, instanța de trimitere nu solicită Curții să stabilească dacă acesta se opune unei taxe precum timbrul de mediu, ci doar dacă acest drept se opune unui sistem precum cel instituit prin OUG nr. 9/2013 și care prevede restituirea taxei percepute în nod nejustificat în temeiul OUG nr. 50/2008.

42 În aceste condiții, este suficient să se precizeze că argumentele invocate de guvernul român în favoarea unei limitări a efectelor în timp ale hotărârii Curții se referă la alte cazuri decât cel în discuție în litigiul principal și, prin urmare, nu este necesar ca aceasta să se pronunțe asupra cererii guvernului menționat prin care se urmărește obținerea limitării efectelor în timp ale prezentei hotărâri. (s.n.-M.M.-B.)

***

15 mai 2014: Răspunsul Avocatului General Wathelet: ”Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim naţional de impozitare a vehiculelor precum cel instituit prin articolele 4 şi 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule”.

Atragem atenția, în special, asupra paragrafului următor:
47. În acest context, chiar dacă prezenta cauză privește restituirea taxei pe poluare, iar nu impunerea timbrului de mediu, trebuie analizat dacă coroborarea articolelor 4 și 12 din O.U.G. nr. 9/2013, care amână restituirea taxei pe poluare până la data la care timbrul de mediu devine exigibil, și în măsura în care cuantumul taxei pe poluare depășește acest timbru, respectă obligația de a restitui taxele percepute cu încălcarea dreptului Uniunii, eliminând totodată discriminarea interzisă prin articolul 110 TFUE, pe care o instituise O.U.G. nr. 50/2008. Chiar dacă domnul Nicula și guvernul român au dezbătut pe larg în cadrul ședinței metoda de calcul al timbrului de mediu, prezenta cauză privește numai rambursarea taxei pe poluare. Compatibilitatea metodei de calcul al timbrului de mediu cu articolul 110 TFUE nu face parte, așadar, din întrebarea preliminară.

Pentru întreg cuprinsul, a se vedea aici.

***

10 martie 2014: Cauza va fi judecată de către Marea Cameră. Pledoaria va avea loc în data de 25 martie 2014 (cf. calendar curia).
Prin urmare, recomandăm suspendarea tuturor cauzelor pendinte ce privesc aceeași situație de fapt ca cea cu care a fost sesizată Curtea de Justiție. Temeiul juridic al suspendării ar putea fi dat de art. 520 alin. (4) NCPC interpretat în conformitate cu principiul echivalenței, conținut în articolul 4 alin. (3) TFUE (fostul 10 TCE) sau art. 412 alin. (7) NCPC interpretat tot în conformitate dar de data aceasta cu principiul efectivității. De asemenea, dacă nu se dorește suspendarea în urma acestei interpretări propuse, se poate sesiza Curtea de Justiție, deși, cumva, nu recomandăm „inundarea” inutilă a judecătorului de la Luxembourg cu sesizări identice.

***

26 august 2013: În data de 18 iunie 2013, Curtea de Justiție a fost sesizată de Tribunalul Sibiu cu următoarea întrebare preliminară:

Dispozițiile art. 6 din Tratatul Uniunii Europene, art. 17, 20, 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 110 TFUE, principiul securității juridice și principiul non reformatio in peius, ambele statuate [de] dreptul comunitar și jurisprudența CJUE, pot fi interpretate ca opunându-se unei reglementări precum OUG nr. 9/2013? (C-331/13 Nicula)

Situația de fapt:
1. restituirea taxei pentru emisiile poluante ale autovehiculelor care este incompatibilă cu dreptul Uniunii
2. limitarea cuantumului restituirii din cauza modificării reglementării naționale.

Norme (scrise și nescrise) incidente:
1. articolul 6 TUE, articolul 110 TFUE, precum și articolele 17, 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
2. principiul securității juridice și principiul non reformatio in peius reflectate în jurisprudența Curții.

Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

3 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti