ICCJ. Nulitatea absolută poate fi constatată doar între părţile actului juridic
28 august 2013 | Corina CIOROABĂ, Corina CIOROABĂ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că nulitatea absolută a unui act juridic nu poate fi analizată şi constatată decât între părţile ce au participat la încheierea respectivului act, independent chiar de împrejurarea că, ulterior încheierii actului juridic, printr-o dispoziţie a legii ori printr-un act juridic subsecvent şi voluntar, bunul a intrat în patrimoniul altui subiect de drept. În speţă, s-a cerut constatarea nulităţii absolute a unui contract de donaţie încheiat în anul 1965 de Notariatul de Stat, în care părţi au fost autorii în drepturi ai actualilor reclamanţi, în calitate de donatori, şi Statul Român reprezentat de Sfatul Popular al Raionului 30 Decembrie, în calitate de donatar. Înalta Curte a reţinut că unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază se afla situat imobilul obiect al contractului de donaţie nu a fost prezentă în calitate de parte la încheierea actului juridic contestat, ci organul său administrativ, respectiv Sfatul popular, pe baza unei împuterniciri speciale, a acţionat în calitate de reprezentant al Statului Român, cel care în calitate de donatar a consimţit la încheierea actului. Prin urmare, parte în litigiul având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie este Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, iar nu unitatatea administrativ teritorială, chiar dacă în raport de cadrul legislativ actual al Legilor nr. 213/1998 şi nr. 215/2001, nu mai apare statul ca fiind beneficiar al contractului de donaţie. (Decizia nr. 742 din 26 februarie 2013 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatare nulitate absolută contract de donaţie)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
