ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Efectele medierii în SUA

28.08.2013 | Ilie DORIN
Abonare newsletter

Odata cu adoptarea metodelor si procedurilor alternative de solutionare a conflictelor, justitia din statele americane a cunoscut schimbari majore atat in ceea ce priveste numarul litigiilor care se solutionau pe cale judiciara, cat si in ceea ce priveste mentalitatea cetatenilor despre un management al conflictului corespunzator, eficace si benefic.

Un management de conflict eficace si corespunzator presupune o etapizare a solutionarii acestuia. In principal, etapele de management ale unui conflict sunt negocierea directa a celor din conflict, negocierea mediata a conflictului, arbitrajul ori instanta de judecata – ca ultima cale de transare a conflictului. Trecerea prin fiecare etapa de management presupune o incercare serioasa de solutionare a litigiului. Negocierea directa si negocierea mediata cere, de asemenea, o implicare activa si personala a fiecarei parti din conflict, in analiza conflictului si analiza unei solutii potrivite pentru solutionarea amiabila a conflictului.

In SUA, metodele ADR, dar in special medierea, atunci cand au fost institutionalizate si atunci cand au fost incurajate si promovate atat de statul legiuitor cat si de instantele competente, prin judecatori si prin avocati, au avut efectele scontate si rezultatele s-au concretizat in solutii amiabile la un numar mare de conflicte. Consumarea cu succes a etapelor de negociere directa si negociere mediata,  excludeau etapa de arbitraj ori judecata in instanta.

In acest context, instantele de judecata aveau pe rol – in marea majoritate – cauze complexe, care implicau mai multe parti, mai multe probleme juridice, cauze care puteau fi cu greu mediate. Astfel, instantele au inceput sa aiba pe rol din ce in ce mai putine dosare, conflictele fiind solutionate extrajudiciar, mai ales prin mediere.

Dintre toate metodele de solutionare alternativa a conflctelor, medierea s-a dezvoltat cel mai bine şi a avut un succes considerabil. Acest lucru si datorita informalitatii procedurii si personificarii ei in functie de caz si de mediator. Medierea in SUA are loc, de obicei, cu cateva luni inaintea derularii unui proces judiciar, timp in care partile, asistate de mediator, cauta solutii si impreuna concep un plan de management al conflictului lor. In cazurile complexe, co-medierea este varianta aleasa de parti pentru un proces de mediere cu sanse sporite de reusita.

In ceea ce priveste numarul proceselor civile din SUA, in 1962, 11,5% din cazurile civile federale au mers in instanta, iar în 2002 acest număr a scăzut la doar 1,8%. În departamentul Multnomah, în ultimii șase ani, doar 0,68% din cazuri civile au fost rezolvate prin instanta de judecată. Statistica este similara în instanțele de stat și federale din întreaga țară, potrivit idahobusinessreview.com.
De asemenea, in SUA se observa si un alt fenomen, acela al desfiintarii de instante de judecata, atat din motive financiare, cat si din motive de diminuare considerabila a cauzelor supuse judecatii.[1]

Observam ca eficacitatea metodelor alternative de solutionare amiabila a conflictelor are nevoie de timp pentru a se impune, iar pentru a se impune trebuie sustinuta de state prin stimulente financiare si incurajarea in orice fel a cetatenilor in folosirea acestor metode.

Romania face pasi repezi in implementarea metodelor alternative de solutionare a litigiilor, in special a medierii, fiind metoda cea mai de succes in SUA si in tarile vest europene. Recenta reglementare a sedintei preliminare de mediere, in care partile impreuna cu un mediator evalueaza posibilitatea unei solutionari pe cale amiabila, deschide drumul unei abordari corecte in ceea ce priveste un management avantajos al conflictului lor. Cu alte cuvinte, negocierea directa si negocierea mediata, doua etape foarte importante care erau sarite de sistemul de justitie roman, au fost din nou puse in prim plan, avantejele acestor etape putand fi cuantificate in cativa ani.


[1]  https://www.juridice.ro/276093/sua-se-inchid-tribunale.html


Dorin ILIE
Mediator

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Efectele medierii în SUA”

  1. Bogdan BUTA spune:

    Domnule Ilie,

    Salut efortul Dvs. de a promova medierea în România și am accesat nerăbdător acest articol. Am rămas surprins să observ o singură notă de subsol în tot cuprinsul articolului, notă asupra căreia voi reveni. În acest mod de expunere a statisticilor și a informațiilor, înclin să nu fiu de acord cu concluzia Dvs., care indică medierea ca fiind „metoda cea mai de succes in SUA”.

    În primul rând, v-aș ruga să indicați cititorilor sursa din spatele următoarelor afirmații:

    (i) „in SUA, metodele ADR, dar in special medierea, atunci cand au fost institutionalizate si atunci cand au fost incurajate si promovate atat de statul legiuitor cat si de instantele competente, prin judecatori si prin avocati, au avut efectele scontate si rezultatele s-au concretizat in solutii amiabile la un numar mare de conflicte.”

    (ii) „instantele au inceput sa aiba pe rol din ce in ce mai putine dosare, conflictele fiind solutionate extrajudiciar, mai ales prin mediere.”

    (iii) „Dintre toate metodele de solutionare alternativa a conflctelor, medierea s-a dezvoltat cel mai bine şi a avut un succes considerabil.”

    (iv) „Medierea in SUA are loc, de obicei, cu cateva luni inaintea derularii unui proces judiciar, timp in care partile, asistate de mediator, cauta solutii si impreuna concep un plan de management al conflictului lor.”

    Cred că nu greșesc când afirm că aceste informații trebuie sprijinite de niște statistice sau de surse credibile.

    În al doilea rând, intuiesc că scânteia care v-a determinat să scrieți acest articol și să faceți analogia cu SUA este acel articol citat la un moment dat în corpul textului (http://idahobusinessreview.com/2013/08/22/civil-trials-are-disappearing-in-the-us/). De observat faptul că nici acest autor nu indică statisticile din spatele primului paragraf, pe care l-ați reprodus trunchiat prin traducere, după cum vom vedea.

    Nu e nicio problemă, am găsit eu studiul pe care se baza când a scris articolul. E disponibil aici:

    http://www.americanbar.org/content/dam/aba/publishing/litigation_journal/04winter_openingstatement.authcheckdam.pdf și a fost de realizat de un departament din cadrul American Bar Association.

    În acest punct, trebuie făcută o distincție. În SUA, avem două sisteme paralele de instanțe, cel federal și cel al fiecărui stat. Competența de drept comun, într-un fel de a spune, aparține instanțelor din fiecare stat. Instanțele federale au o competență extrem de limitată și prin urmare, ponderea proceselor federale față de celelalte este extrem de mică (dacă e să facem o comparație rapidă, datele studiului ABA, spun că în 2002 au fost aprox. 4.500 de cazuri federale civile, iar în 1999 au fost în jur de 88.000 de cazuri civile în instanțele fiecărui stat. Nu cred că în 3 ani s-au modificat semnificativ datele.)

    În ceea ce privește afirmația „in 1962, 11,5% din cazurile civile federale au mers in instanta, iar în 2002 acest număr a scăzut la doar 1,8%” traducere a frazei „In 1962, 11.5 percent of federal civil cases went to trial, but by 2002 that figure had dropped to only 1.8 percent”, nu este o traducere fidelă. Fiindcă probabil nu sunteți familiar cu terminologia juridică din SUA, trebuie să revedem și fraza din studiul ABA, care a fost preluată anterior de autorul american. Aceasta este: „In 1962, 11.5 percent of federal civil cases were disposed of by trial. By 2002, that figure had plummeted to 1.8 percent.” Asta înseamnă că litigiile în cauză au fost soluționate prin pronunțarea unei sentințe judecătorești, după ce s-a desfășurat un proces în adevăratul sens al cuvântului. Ca în filmele în care la final, juriul decide dramatic să acorde 1.5 milioane de dolari reclamantului, după ce au ascultat martori, experți și pledoariile de final ale avocaților.

    Astfel, statistica asta nu include ipoteze de genul: procesul durează 1 an și părțile negociază singure, ne-mediate un acord privind încetarea procesului. Și asta pentru că avocații își dau seama de deznodământul procesului, încearcă sa obțină maximul posibil pentru clienți, dar mai ales clienții nu mai au bani. Și atunci încearcă să obțină o înțelegere cu adversarul. Totodată, mă gândesc la procese în care după faza de pre-trial, judecătorul trimite părțile la plimbare să refacă anumite declarații sau în care judecătorul respinge sau decide de pe scaun acțiunea în spețele prea simple (summary judgement).

    Ce au aceste ipoteze în comun? N-au avut nicio tangență cu medierea și s-au încheiat prematur din cu totul alte motive. Mai pe larg, vă recomand concluziile studiului ABA. Într-adevăr au realizat și ei că numărul proceselor civile (federal/state) scade. În schimb vă stric supriza de a nu găsi nicio referire la mediere în ceea ce privește cauzele acestui declin, „On the civil side, the causes are more complicated and perhaps more difficult to separate. ”

    Multnomah County nu este un departament, ci o unitate administrativă, cu 750.000 locuitori și o suprafață de 1.207 km pătrați. SUA are o populație de 316.544.000 locuitori și o suprafață de 9,826,675 km pătrați. Chiar nu cred că acea statistică este relevantă pentru argumentul central pe care îl promovați în acest articol. Într-adevăr autorul spune că e un trend asemănător în restul țării. Dar acesta nu specifică și mai ales nu indică pe ce se bazează când spune asta: „In Multnomah County over the past six years, only 0.68 percent of civil cases were resolved by trial.” Vorbim de federal civil cases sau state civil cases? Că tocmai am văzut că nu e totuna. Ba am văzut că „resolved by trial” înseamnă cu totul altceva față de primul reflex de traducere.

    Referitor la „De asemenea, in SUA se observa si un alt fenomen, acela al desfiintarii de instante de judecata, atat din motive financiare, cat si din motive de diminuare considerabila a cauzelor supuse judecatii” și implicit la articolul citat și cel tradus, trebuie punctate anumite aspecte. Astfel, motivul principal pentru care aceste instanțe se închid este unul pragmatic, și anumite o analiză costuri/beneficii. Întrucât aceste instanțe au o competență extrem de limitată („small claims cases and criminal arraignments”) și pentru că în ultimul timp au fost prea puține acțiuni civile/penale înregistrate la acea instanță, cei din California au luat decizia să închidă acea instanță. Raționamentul e valabil și pentru restul țării, în ceea ce privește alegația conform căreia se închid instanțe. Astfel, se închid instanțele, nu pentru că medierea are succes ci pentru că nu e rentabil pentru statul respectiv să administreze o instanță care are o competență extrem de redusă. Mai bine iei o parte din banii pe care îi mănâncă o astfel de instanță și îi aloci unei instanțe cu o competență mai mare. Diferența o investești în alte obiective de interes public. Nu mai menționez aici problemele financiare pe care administrația statului California le-a avut.

    Ca o concluzie, vă felicit pentru intenția de a aduce un argument proaspăt în această dezbatere aprinsă dintre practicieni referitoare la procedura medierii. Întotdeauna metoda dreptului comparat a fost utilă dezbaterilor juridice. Însă, nu ați exploatat corect această instituție din sistemul juridic american (deși nu îmi place termenul) aș spune ca ați „manipulat” informațiile în așa fel încât să se potrivească cu mesajul pe care ați dorit să-l transmiteți. Cred că era posibil să tratați exact același subiect într-o manieră total diferită, dar cu mai mult fair-play și respect pentru inteligența cititorilor Juridice.ro.

    Bogdan Buta

    • Dorin ILIE spune:

      Domnule Bogdan,

      Apreciez efortul d-stra de a face o analiza a subiectului scaderii numarului de litigii de pe rolul instantelor din SUA, si a competentei instantelor federale, asa cum preluati datele si concluziile articolului pe care il mentionati, insa eu am tratat al subiect si anume efectele medierii un SUA si etapele generale de managementul conflictului, ca o concluzie personala la beneficiile medierii pe termen lung.

      Consider necesar sa fac urmatoarele precizari asupra articolului meu de mai sus cu referire la punctele d-stra de vedere:
      1. Inca din titlu, articolul trateaza beneficiile pe termen lung aduse de mediere in SUA, si nu rata de solutionare a litigiilor civile ori a cazurilor federale, a compentetei, asa cum este tratata ea in articolul indicat de d-stra. Subiectul meu este altul, si este adevarat, are in premisele lui, acea indicatie a cifrelor si procentelor. Concluzia din articolul meu este personala si este sustinuta de realitatea notorie, de cifrele a carei sursa o mentionez, si deasemeni de linkul cu articolul juridce.ro, unde specific clar : „… desfiintarii de instante de judecata, atat din motive financiare, cat si din motive de diminuare considerabila a cauzelor supuse judecatii.[1]” Diminuarea cauzelor supuse judecatii are printre multe alte cauze si medierea, ca metoda prin care multe litigii nu mai ajung in instanta.
      2. La rugamintea de a indica sursele celor 4 idei punctate de d-stra, tin sa precizez ca acele puncte nu necesita o citare a sursei fiind informatii de o notorietate considerabila. Dealtfel nici nu as putea cita vreo sursa – carte/articol/webpage, deoarece nu am cunostinta de nici un autor care sa detina personal acea idee – care sa ii apartina exclusiv. Ideile la care faceti referire, sintetizate in punctele : a. implementarea si sustinerea medierii de catre judecatori si avocati, b. scaderea conflictelor care merg in instanta ca efect al medierii, c. medierea este cea mai uzitata din metodele ADR, si d. de obicei medierea este etapa prejudiciara in managementul conflictului, sunt idei general-stiute, general folosite in revistele/articolele de specialitate, general acceptate si preluate de catre toti. Ca o reciproca a uneia dintre ele, ne permitem: sa luam ideea cf careia medierea in SUA in cei peste 40 de ani de cand s-a institutionalizat, a dus la scaderea numarului de litigii – e o idee de tip logic, nu trebuie citata de undeva, nu exista sursa sau autor careia sa ii apartina deoarece nu este un adevar ori o informatie descoperita prin efort propriu si personal, ci este la indemana oricui. Reciproca, cu referire la Romania ar fi: in Romania, in timp, multe din litigii se vor solutiona prin mediere. Mergand pe aceeasi logica, e clar ca, odata institutionalizata si sustinuta aceasta procedura, rezultatele vor aparea, si rezultatele vor fi scaderea nuamrului de litigii de pe rolul instantelor.

      Cu toate acestea , va multumesc pentru interventie si completari.

      Cu consideratie,
      ILIE DORIN.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week