Judecătorul suprem italian se întreabă în legătură cu noțiunile de „soluții ireconciliabile” și „materie contractuală”. (C-366/13 Profit Investment SIM)
1. acțiuni îndreptate împotriva mai multor pârâți domiciliați în diferite state membre, care nu au același obiect și care sunt susceptibile să fie instrumentate separat
2. condițiile prorogării de competență
3. clauză de atribuire a competenței care figurează în prospectul de emisiune a obligațiunilor, redactată în mod unilateral de unul dintre cocontractanți și nesubscrisă de cumpărător
4. verificarea inexistenței unei legături contractuale valide.
Dispoziţii incidente: articolul 5 punctul 1, articolul 6 punctul 1 și articolul 23 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 44/2001.
Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova
Aflaţi mai mult despre intrebare preliminara, judecator, Mihaela Mazilu-Babel, prorogare de competenta
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.
Curtea declară:
1) Articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială trebuie interpretat în sensul că:
– în cazul introducerii unei clauze atributive de competență într‑un prospect de emisiune a unor obligațiuni, cerința formei scrise prevăzută la articolul 23 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 44/2001 nu este îndeplinită decât dacă contractul semnat de părți cu ocazia emisiunii titlurilor pe piața primară menționează acceptarea acestei clauze sau cuprinde o trimitere expresă la acest prospect;
– o clauză atributivă de competență conținută într‑un prospect de emisiune a unor obligațiuni redactată de emițătorul titlurilor respective poate fi opusă terțului care a cumpărat aceste titluri de la un intermediar financiar în cazul în care se stabilește, verificare ce revine instanței de trimitere, mai întâi, că această clauză este validă în raportul dintre emitent și acest intermediar financiar, apoi, că, prin subscrierea pe piața secundară a titlurilor în cauză, terțul respectiv a succedat intermediarului menționat în drepturile și obligațiile aferente acestor titluri în temeiul dreptului național aplicabil și, în sfârșit, că terțul în cauză a avut posibilitatea să ia cunoștință de prospectul care conține clauza respectivă, iar
– introducerea unei clauze atributive de competență într‑un prospect de emisiune a unor obligațiuni poate fi considerată o formă admisă de o uzanță de comerț internațional, în sensul articolului 23 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 44/2001, permițând să se prezume consimțământul persoanei căreia i se opune, în măsura în care se stabilește în special, verificare ce revine instanței naționale, pe de o parte, că un astfel de comportament este urmat în general și cu regularitate de operatorii din domeniul analizat la încheierea contractelor de acest tip și, pe de altă parte, fie că părțile au avut anterior raporturi comerciale constante între ele sau cu alte părți care își desfășoară activitatea în sectorul analizat, fie că comportamentul în cauză este suficient de cunoscut pentru a putea fi considerat o practică consolidată.
2) Articolul 5 punctul 1 litera (a) din Regulamentul nr. 44/2001 trebuie interpretat în sensul că acțiunile având ca obiect anularea unui contract și restituirea sumelor plătite fără să fie datorate în temeiul contractului respectiv se încadrează în „materi[a] contractuală”, potrivit acestei dispoziții.
3) Articolul 6 punctul 1 din Regulamentul nr. 44/2001 trebuie interpretat în sensul că, în ipoteza a două acțiuni introduse împotriva mai multor pârâți, care au un obiect și un temei diferite și care nu sunt legate între ele printr‑o legătură de subsidiaritate sau de incompatibilitate, nu este suficient ca eventuala recunoaștere a temeiniciei uneia dintre ele să fie potențial de natură să se reflecte asupra întinderii dreptului a cărui protecție se solicită în cazul celeilalte pentru a exista un risc de pronunțare a unor hotărâri ireconciliabile în sensul acestei dispoziții.