Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Participarea la asociații profesionale – un risc pentru o societate din perspectiva regulilor de concurență?
30.08.2013 | Cătălin SULIMAN

Secţiuni: Concurență, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Participarea la asociații profesionale poate constitui un risc pentru o societate atunci când nu se acordă suficientă atenție respectării regulilor de concurență. Consecințele acestei abordări sunt majore putând consta în angajamente asumate cu privire la comportamentul pe piață, amenzi semnificative, impact asupra reputației societății sau chiar sancțiuni de natură penală.

Asociațiile profesionale sunt create în vederea realizării în comun a unor scopuri de interes pentru membrii acestora. Activitatea asociației, este în strânsă legătură cu scopul pe care aceasta dorește să îl atingă în exercitarea activității sale, toate fondurile, patrimoniul și expertiza membrilor fiind canalizate în vederea atingerii unor obiective comune.

Chiar dacă asocierea în sine sau apartenența la o asociație nu reprezintă o încălcare a regulilor de concurență, comportamentul asociației, precum și comportamentul membrilor cade sub sfera de aplicare a articolului 5 din Legea Concurenței și, după caz, a articolului 101 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, simpla asociere în cadrul unui organism profesional nu conferă o protecție membrilor prin aceea că i-ar exclude de la aplicarea regulilor de concurență.

Cele mai multe profesii sau industrii specializate au asociaţii care se întâlnesc în mod regulat, organizează evenimente împreună, stabilesc ghiduri de bune practică pentru industria respectivă, stabilesc standarde de calitate etc.

De asemenea, pentru o întreprindere, participarea în cadrul unei asociații poate presupune încheierea de parteneriate de promovare în rândul membrilor, prin intermediul asociaţiei; participarea la evenimentele organizate de asociaţie pentru membrii săi în scopul de relaționare și promovare a propriilor interese sau oferirea de promoţii comune cu alți membri ai asociației sau prin intermedierea asociației în vederea promovării unei anumite specializări sau competențe specială existente în rândul membrilor asociației.

Toate aceste activități pot avea un impact din punct de vedere concurențial pentru că, în realitate, ele reprezintă înțelegeri orizontale sau verticale, încheiate între diverși agenți economici activi pe aceeași sau pe piețe relevante diferite. Chiar dacă pornesc de la un scop legitim, acela de a îndeplini obiectivele propuse ale asociaţiei, anumite comportamente sau activități pot fi deturnate și degenera în acţiuni concertate ale membrilor – concurenţi sau neconcurenți, cu impact anticoncurenţial pe una sau mai multe pieţe relevante.

Mai mult, stabilirea de reguli aplicabile pentru toți membrii asociației poate conduce la o încălcare a regulilor de concurență. Un exemplu la nivel european îl găsim în sancțiunea de cinci milioane de Euro aplicată de către Comisia Europeană Ordinului național al farmaciștilor din Franța („ONP”)[1]. În acest caz, ONP prin deciziile sale a împiedicat dezvoltarea unor întreprinderi pe piață și a luat decizii prin care a urmărit impunerea unor prețuri minime în detrimentul spitalelor publice și a caselor de sănătate prin interzicerea unor reduceri mai mari de 10 % din prețurile publice la serviciile de testare de laborator.

Consiliul Concurenței este, de asemenea, foarte atent la activitatea asociațiilor profesionale și dacă prin intermediul acestora se ajunge la o restricționare a concurenței pe piață. În ultima perioadă avem o practică relativ bogată a autorității române de concurență în privința unor asociații profesionale, fie că este vorba despre cazuri finalizate (e.g. Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Medicamente, Asociația Distribuitorilor de Medicamente din România, Asociația Română a Petrolului), fie de cazuri în curs de finalizare (e.g. Asociațiile de gestiune colectivă de deșeuri sau Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui).

Riscurile pe care le atrage participarea la anumite discuții sau înțelegeri în cadrul unor asociații profesionale există chiar și pentru societățile care au o cultură bogată în materie de concurență pentru că programele de conformare nu privesc în toate cazurile și conștientizarea implicațiilor pe care le poate avea o aderare implicită la o decizie a asociației sau un demers comun privind anumite acțiuni viitoare pe piață.

Pentru a reduce aceste riscuri societățile trebuie să aibă în vedere un set minim de reguli, dintre care menționăm (fără a dori o prezentare exhaustivă), următoarele:

– reprezentarea societății în cadrul ședințelor asociației să se facă de către o persoană cu o pregătire minimă în materie de concurență;

– documentarea discuțiilor din cadrul asociației în procese verbale care să nu lase loc la interpretare;

– exprimarea clară a dorinței de disociere de anumite comportamente cu potențial efect sau impact anticoncurențial;

– abținerea de la orice declarații publice sau în cadrul asociației cu privire la strategii viitoare, politici comerciale sau de preț ori planuri de investiții;

– evitarea fără o analiză atentă din punct de vedere a regulilor de concurență a oricărei poziții sau acțiuni care ar limita libertatea de acțiune pe piață a membrilor unei asociații;

– ori de câte ori există situații de dubiu sau sensibile din punct de vedere concurențial este de preferat solicitarea asistenței din partea unui specialist înainte de orice punere în aplicare / acord cu privire la respectivul comportament.

Nu în ultimul rând, ridicarea gradului de cunoaștere a regulilor de concurență la nivelul persoanelor de conducere și cu poziții de reprezentare din cadrul asociațiilor este o necesitate, indiferent de poziția asociației sau a membrilor acesteia pe piața sau piețele relevante. De cele mai multe ori, în cadrul discuțiilor sau deciziilor asociațiilor se pot ascunde, fără o intenție, anumite comportamente care reprezintă încălcări grave de concurență sancționabile indiferent de cifra de afaceri a părților implicate.  Cu titlu de exemplu, decizii cu privire la menținerea unui anumit nivel minim de tarifare sau a determinării unui nivel unic de preț de către membrii unei asociații sau decizii cu privire la partajarea teritoriului în care operează fiecare membru parte la înțelegere constituie astfel de încălcări grave.

Un alt aspect deosebit de important este acela al asocierii tacite cu o anumită practică anticoncurențială. O societate care a participat la o anumită ședință a asociației sau a aflat de o decizie a asociației riscă să fie considerată parte la comportamentul anticoncurențial în măsura în care nu se disociază expres de acesta. În foarte multe ocazii, membrii asociației care nu sunt interesați de un anumit aspect înțeleg să îl ignore fără a lua o poziție expresă ajungând la extrem în situația de a fi parte într-o investigație a autorității de concurență.


[1] Ordinul farmaciștilor din Franța este un organism profesional căruia guvernul francez i-a delegat responsabilitatea de verificare a gradului de conformare al farmaciștilor francezi cu regulile specifice profesie.


Cătălin SULIMAN
Partener, SCHOENHERR & ASOCIAȚII

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti