Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
6 comentarii

Informarea informării. Chemare la cumpătare și echilibru
09.09.2013 | Fănuţa LIŞMAN

Secţiuni: Mediere, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

De la momentul intrarii in vigoare a obligativitatii informarii cu privire la mediere, desi s-a scris foarte mult despre mediere in ultima perioada, niciodata nu mi-am imaginat ca se poate ajunge la o astfel de interpretare pe care nu doresc s-o calific in acest moment.

Din dorinta de a crea o anumita conduita si de a aduce oamenii la mediere in vederea solutionarii amiabile a diferendelor in care acestia se afla, cu speranta ca implicit vor fi degrevate si instantele de judecata, legiuitorul a instituit o obligativitate care, am constatat de-a lungul timpului, a creat multe iluzii si nu doar mediatorilor, ci si altor profesii. Mediatorii au asteptat cu nerabdare sa le intre tot mai multi clienti in birouri, scapand din vedere faptul ca medierea este o profesie liberala pentru care trebuie sa faci eforturi personale daca vrei s-o practici pe termen lung. Instantele au sperat si ele ca vor fi degrevate de numeroase dosare, uitand probabil ca cetatenii vor veni oricum cu acordurile de mediere pentru a fi incuviintate, existand astfel posibilitatea mai degraba de crestere a numarului de dosare aflate pe rol. Si in cadrul celorlalte profesii juridice au fost persoane care au avut parte de propriile iluzii, cum ca-si vor pierde clientii din cauza mediatorilor, scapand din vedere faptul ca  fac parte dintr-o profesie ce si-a dovedit utilitatea in timp. As mai spune ca au pierdut din vedere multi dintre profesinistii dreptului si mediatorii deopotriva, faptul ca majoritatea partilor aflate in conflict nu se afla intr-una din etapele in care solutionarea amiabila ar putea fi o optiune viabila.

Este adevarat ca pe rolul instantelor se afla multe dosare de solutionat, dar tot atat de adevarat este si faptul ca nu in toate cauzele este posibila medierea, chiar daca obiectul este pretabil medierii, motivele putand fi multiple. Tot atat de adevarat este si faptul ca, desi procentul de cauze ce s-ar putea solutiona prin mediere este unul mic raportat la numarul cauzelor aflate pe rolul instantelor, sunt destul de multe cauze ramase de solutionat daca ne raportam la numarul actual de mediatori pregatiti sa le solutioneze.

Ca atare, avand in vedere cele mai sus aratate, conflictul actual este generat mai degraba de perceptiile diferite asupra aceleiasi realitati. Desi nu exista o statistica in sustinerea afirmatiilor de mai sus, indraznesc sa-mi sustin opinia prin prisma experientei dobandite in ultimii trei ani in biroul de mediator. Probabil ca statistica de anul acesta va releva cifre interesante si, ca atare, fac promisiunea de a face publica statistica biroului, atat pentru anii trecuti cat sipentru 2013. Asteptam si cifrele raportului pe justitie. poate reuseste intre timp si Consiliul de Mediere sa creeze acel program de colectare a datelor statistice de la mediatori, pentru o viziune de ansamblu care sa dea un minim de  confort tuturor profesionistilor implicati pe zona de solutionare a conflictelor.

Marul discordiei, dupa cum s-a vazut, l-a constituit tocmai aceasta informare obligatorie cu privire la care exista numeroase opinii. Insasi legiuitorul o numeste uneori „sedinta de informare”, alteori o denumeste „procedura de informare”, fara sa defineasca vreuna dintre ele. Consiliul de Mediere, ca organism de reglementare si control, a venit sa suplineasca aceasta lipsa si a elaborat un ghid (chiar doua) al sedintei de informare insa, aceste reglementari nu s-au verificat in practica si au creat multe confuzii, intai de toate in randul mediatorilor si mai apoi au fost extinse catre celelalte profesii juridice, mult prea ocupate cu activitatile de zi cu zi pentru a mai da importanta cuvenita acestor aspecte.

Pe tema informarii obligatorii s-a scris mult si in multe feluri, pro si contra medierii, mai mult sau mai putin argumentat, uneori chiar deloc, atat din partea celor ce sustin medierea (fie ei din interior fie din exteriorul profesiei), cat si din partea celor care nu vad cu ochi buni aceasta noua metoda de solutionare a diferendelor (fie ca reactie la propovaduirea cu orice pret a medierii ca panaceu universal, fie din cu totul alte considerente, mai mult sau mai putin obiective).

De fiecare data, desi tentata adesea sa reactionez, nu am intervenit decat intr-o foarte mica masura, fie cu un articol de analiza care sa fie util acelor profesionisti implicati, intr-un fel sau altul in  solutionarea de conflicte, fie cu un articol destinat promovarii medierii.

Unul din motivele pentru care nu am dorit sa-mi exprim opinia, pe langa lipsa de timp si acceptarea faptului ca fiecare are dreptul la o opinie, motiv puternic, a fost dat de faptul ca nu am dorit sa mai pun si eu, din interior, umarul la ducerea in deziroiu a unei institutii ce cu greu isi face loc in peisajul romanesc si a carei utilitate am convingerea ca si-o va dovedi in timp.

Daca am avut opinii diferite de ale colegilor mediatori, am incercat sa le exprim in interiorul profesiei deoarece, apreciind ca suntem inca la inceput de drum, este nevoie ca lucrurile sa se clarifice in interiorul profesiei, sa treaca de proba practica, si mai apoi, in mod solidar sa promovam o institutie in care eu am deplina incredere ca se va dezvolta si va castiga de partea sa multi din profesionistii care astazi o percep ca o amenintare.

De ce reactionez abia acum?

– Pentru ca apreciez ca s-a exagerat destul de mult cu modalitatea de interpretare a acestei informari obligatorii, neavandu-se in vedere alte dispozitii legale si interesul celor in favoarea carora pretindem ca actionam. Mi se pare total lipsit de temei juridic sa afirmam ca celelate profesii juridice fac informarea cu privire la informare, mi se pare total lipsita de rigoare stiintifica opinia potrivit careia informarea realizata de mediator este una iar cea realizata de avocat (magistrat, notar, consilier juridic) este total diferita.

– Pentru ca apreciez ca fiind foarte grava maniera in care unii membri ai Consiliului de Mediere au inteles sa apere profesia de mediator, oricat de multe justificari ar putea invoca pro causa.

Mentionez ca reactionez public de aceasta data, contrar obiceiului de a-mi exprima opiniile mai intai in cadrul restrans al profesiei, deoarece cred ca la acest moment este singura cale de a rezolva aceste controverse ce ne framanta pe toti si pentru a face public si faptul ca in interiorul profesiei exista si alte opinii decat cele ce au tot fost exprimate de-a lungul timpului cu privire la informare.

Totodata, fac precizarea ca nu sunt avocat, nu am vreo ruda magistrat si nici consilier juridic. Tot ce ma anima in acest demers este dorinta de a ne clarifica cu totii, pentru a ne concentra pe lucrurile importante, pentru mine fiind important sa fac mediere, aceasta constituind pentru mine si cea mai importanta sursa de venit, cel putin la acest moment.

Ca atare, imi exprim in mod public refuzul de a ma solidariza cu toti cei care, de la inaltimea functiilor detinute, invrajbesc o profesie impotriva alteia.

Reactionez acum, pentru a dezavua in mod expres orice incercare de a intra intr-un „razboi” cu o profesie cu care mediatorul este chemat mai degraba sa  conlucreze decat sa fie in conflict.

Si, pentru a face pasul urmator, vin si eu cu un indemn, dar la cumpatare si echilibru. Sa facem efortul, fiecare breasla, separat si impreuna (in masura posibilitatilor) de a analiza lucrurile din cat mai multe perspective pentru a avea o imagine de ansamblu cat mai buna, pentru a oferi cetatenilor servicii de calitate si o institutie ce-si merita un rol important in societatea romaneasca.

Neavand eu autoritatea necesara sa transmit acest indemn altfel decat colegial tuturor profesionistilor implicati (cu sau fara voia lor) in realizarea acestei informari obligatorii,  in calitate de mediator pot solicita reprezentantilor actuali ai profesiei sa vina cu o pozitie publica fata de cele exprimate in ultimele doua zile de catre unii membri ai Consiliului de mediere, deoarece am increderea ca la nivelul profesiei de mediator si al organismului sau de reglementare mai exista suficiente resurse care sa abordeze aceste teme fierbinti intr-un mod constructiv.

De asemenea, transmit si colegilor mei mediatori acelasi indemn la cumpatare si echilibru, iar cei ce se regasesc in cele mai sus prezentate, sa faca aceeasi solicitare catre membrii Consiliului de Mediere, de a-si exprima pozitia, in mod public, fata de orice pozitie distructiva exprimata public de catre oricare dintre mediatori, indiferent de functia/pozitia pe care o ocupa in raport cu Consiliul de Mediere.

Fănuța LIȘMAN

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti