Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

România la CEDO: cauza pendinte M.G.C. Validitatea consimțământului victimei – minor în vârstă de 11 ani
13.09.2013 | Teodor PAPUC, Teodor PAPUC

Secţiuni: CEDO, Drept penal, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust
Cererea nr. 61495/11
M.G.C. c. României
1.Situaţia de fapt:
Reclamanta, dna M.G.C., este un cetăţean român născut în 1997 şi locuieşte în Deva.

La data producerii evenimentelor, aceasta avea 11 ani, locuia cu familia sa într-un sătuc şi obişnuia să se joace împreună cu fiicele vecinilor, acasă la ele. Familia vecinilor avea 10 copii şi găzduia o rudă, J.V., un bărbat în vârstă de 52 de ani.

Potrivit declaraţiilor date la poliţie de către reclamantă, în timp ce aceasta se juca cu două dintre fiicele vecinilor în casă, J.V. a tras-o cu forţa într-o cameră  în care nu era nimeni şi a violat-o, astupându-i gura ca să nu ţipe. Reclamanta a menţionat că a mai fost violată de trei ori, în circumstanţe asemănătoare, de către doi dintre fiii vecinilor, precum şi de către un prieten de-al lor.

Reclamanta i-a mărturisit acest lucru mamei sale. Urmare a abuzului sexual, ea a rămas însărcinată şi, urmând decizia părinţilor săi, a întrerupt sarcina.

Părinţii au depus o plângere împotriva presupuşilor autori la secţia locală de poliţie.

Raportul medico-legal întocmit în ziua următoare menţiona faptul că reclamanta nu prezenta semne de violenţă.

Centrul Judeţean de Medicină Legală Hunedoara a concluzionat într-un raport privind situaţia reclamantei că aceasta prezenta semne de stres post-traumatic, subliniind în acelaşi timp că ea nu putea avea capacitatea de a prevedea consecinţele actelor sale, dată fiind vârsta sa fragedă.

În timpul cercetării, J.V. a declarat că reclamanta l-a provocat să întreţină relaţii sexuale, întrucât era îmbrăcată sumar.

Ceilalţi trei au declarat în faţa procurorului că J.V. i-a învăţat cum să procedeze ca să aibă relaţii sexuale cu reclamanta şi că aceasta i-a provocat, de asemenea, prin vestimentaţia sumară.

J.V. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată, în timp ce doi dintre tineri au fost sancţionaţi administrativ, iar cel de-al treilea nu a fost sancţionat, pentru că avea sub 14 ani.

J.V. a fost condamnat de Judecătoria Deva pentru infracţiunea de act sexual cu un minor, la trei ani de închisoare. Reclamantei i-au fost acordate daune morale în valoare de 10,000 lei.

În argumentarea acestei hotărâri, instanţa a reţinut faptul că:
1. certificatul medico-legal constata lipsa semnelor de violenţă pe corpul victimei;
2. din declaraţiile lui J.V. şi a celorlalţi făptuitori, reclamanta a fost cea cu iniţiativa întreţinerii de acte sexuale, ea provocându-i pe aceştia.

Judecătoria Deva şi-a fundamentat hotărârea şi pe concluzia potrivit căreia „În cazul în care actul sexual ar fi avut loc prin constrângerea victimei sau profitând de imposibilitatea sa de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, este clar că aceasta nu ar mai fi continuat practicile anterioare [cele de a merge la vecini şi a se juca cu fiicele acestora]”.

În apelul introdus, reclamanta a susţinut că inculpatul ar trebui condamnat pentru infracţiunea de viol şi a solicitat majorarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit.

În opinia acesteia, hotărârea primei instanţe nu era una imparţială, întrucât s-a fundamentat doar pe declaraţiile făptuitorilor şi ale inculpatului, precum şi pe cele ale unor membri ai familiei vecinilor. Mai mult, dat fiind faptul că limita de vârstă pentru persoana care îşi dă consimţământul la un act sexual este de 15 ani, reclamanta, care avea 11 ani la data evenimentelor, nu şi-a putut exprima consimţământul valabil, astfel încât abuzul sexual comis împotriva sa nu putea fi calificat altfel decât viol. De asemenea, prima instanţă nu a luat în considerare certificatul medico-legal care stabilea lipsa capacităţii victimei de a exprima un consimţământ valabil, precum şi existenţa stresului post-traumatic.

Tribunalul Hunedoara a reţinut că:
1. în perioada de timp în care inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu victima, aceasta din urmă avea 11 ani;
2. în dreptul român, există prezumţia absolută potrivit căreia orice persoană sub 14 ani este lipsită de discernământ. Astfel, până la vârsta de 14 ani, minorul nu-şi poate exprima consimţământul valabil.

Având în vedere aceste argumente, Tribunalul l-a condamnat pe J.V. la 4 ani de închisoare pentru infracţiunea de viol, neconsiderând necesară creşterea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul moral.

Reprezentantul legal al reclamantei (victimei) a înaintat un recurs, solicitând majorarea daunelor morale.

Inculpatul a contestat, de asemenea, hotărârea instanţei de apel, cerând schimbarea încadrării juridice din viol în act sexual cu un minor.

Curtea de Apel Alba-Iulia a admis recursul lui J.V. şi a modificat încadrarea Tribunalului Deva. Din declaraţiile inculpatului şi ale făptuitorilor, precum şi din faptul că victima nu le-a făcut cunoscut părinţilor imediat presupusul abuz, instanţa a concluzionat că relaţiile sexuale s-au consumat întotdeauna din iniţiativa reclamantei, excluzând teza lipsei discernământului în exprimarea voinţei. Potrivit instanţei de recurs, „prezumţia lipsei discernământului este aplicabilă doar în cazul minorilor sub 14 ani şi care au comis o faptă prevăzută de legea penală, dar în ceea ce priveşte fapta prevăzută de art. 198 C.pen., minorul (reclamanta) este victima, iar nu făptuitorul”.

2. Jurisprudenţă relevantă:

În privinţa infracţiunii de viol, poate fi găsită o descriere detaliată a dispoziţiilor legale şi practicii judecătoreşti din câteva state europene în hotărârea M.C. c. Bulgariei, nr. 39272/98, §§ 88-100, 4 decembrie 2003.

3. Capete de cerere:

Invocând art. 3, 8 şi 6 § 1 din Convenţie, reclamanta se plânge de faptul că:

  1. Autorităţile române şi-au încălcat obligaţia pozitivă de a o proteja de tratamentele inumane şi degradante, precum şi de a-i proteja viaţa privată. Aceasta susţine că dreptul şi practica judecătorească românească nu asigură o protecţie efectivă a copiilor împotriva violurilor şi a abuzurilor sexuale. De vreme ce infracţiunea de viol presupune lipsa consimţământului victimei, reclamanta se plânge că, în lipsa vreunui semn de violenţă pe corpul ei şi din cauza refuzului autorităţilor de a lua în considerare faptul că poziţia sa cu privire la incidente era motivată de vârsta fragedă, era imposibil ca aceasta să demonstreze lipsa consimţământului.
  2. Existenţa unor dispoziţii legale care permit afirmaţia potrivit căreia o fetiţă de 11 ani îşi poate exprima consimţământul valabil cu privire la un act sexual cu un bărbat cu 42 de ani mai în vârstă semnifică eşecul statului de a-şi respecta obligaţia luării măsurilor de protecţie a integrităţii şi vieţii private a acesteia.
  3. Atunci când i-au acordat despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, autorităţile naţionale şi-au fundamentat hotărârile doar pe declaraţiile presupuşilor făptuitori şi a membrilor familiei lor, trecând cu vederea probe importante, precum examenul psihiatric.

4. Întrebări adresate părţilor:

  1. Dacă acest caz se referă, aşa cum menţionează reclamanta, la obligaţia pozitivă decurgând din art. 3 şi/sau 8 din Convenţie, aceea de a proteja integritatea fizică şi/sau morală şi viaţa sa privată?
  2. În cazul în care răspunsul este afirmativ, dacă au avut loc încălcări ale art. 3 şi/sau 8 din Convenţie în baza presupusei anchete lipsite de efectivitate şi a presupusei practici judiciare naţionale de impunere a unei sarcini de probă excesive privind lipsa consimţământului victimelor unui viol cu vârsta sub 15 ani.

Teodor PAPUC
Mihaela MAZILU-BABEL (coordonator proiect)
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti