În contextul actual în care suntem permanent asaltaţi cu aspectele negative ale felului în care funcţionează justiţia, merită menţionate şi situaţiile/cazurile care constituie succese ale sistemului juridic.

Ne vom referi în cele ce urmează la un caz concret, derulat pe parcursul săptămânii trecute. Iată situaţia de fapt:

La data de 09.09.2013, A.B. s-a prezentat la o universitate de stat din Cluj-Napoca în vederea înregistrării dosarului de înscriere la un concurs de masterat. La o simplă analiză…vizuală a dosarului candidatei i s-a comunicat că s-ar putea să existe probleme în legătură cu recunoaşterea de către universitate a diplomei de licenţă emise de către o unitate de învăţământ superior privată. Persoana desemnată cu preluarea dosarelor de înscriere s-a angajat să revină cu un telefon după analiza diplomei de licenţă. După aproximativ o oră, candidata a fost informată telefonic că diploma de licenţă prezentată nu este recunoscută de către universitate, fiind chemată să ridice actele depuse.

La solicitarea de a i se comunica în scris refuzul acceptării dosarului de înscriere, i s-a spus că a doua zi, respectiv la data de 10.09.2013, se va elibera de către biroul juridic al universităţii un document justificativ cu privire la respingerea cererii de înscriere. În faţa candidatei, persoane implicate în procedura de primire a dosarului de concurs au anulat chitanţa de plată a taxei de participare şi i-au restituit dosarul.

La data de 10.09.2013, candidatei i s-a comunicat verbal de către un reprezentant al universităţii că biroul juridic nu a fost sesizat în privinţa problemei referitoare la recunoaşterea diplomei de licenţă, de unde rezultă că, în luarea deciziei, persoana desemnată cu preluarea dosarelor de înscriere nu a contactat biroul juridic pentru a solicita o opinie autorizată. Conform aceluiaşi angajat al biroului juridic, responsabilitatea emiterii unui act administrativ privind refuzul acceptării dosarului de concurs şi nerecunoaşterea de către universitate a diplomei de licenţă revine facultăţii şi nu biroului juridic (???).

Concluzia acestei încercări nereuşite de înscriere la concursul de admitere la masterat a fost că singurul motiv de respingere al dosarului de concurs al candidatei A.B. l-au constitut neregularităţile privind diploma de licenţă, invocate exclusiv verbal (a se citi “fără asumarea vreunei responsabilităţi”) de către reprezentanţi ai facultăţii şi nu de către comisia de examen. Aceasta în condiţiile în care diplomele de licenţă ale unităţii de învăţământ private au fost emise cu avizul Ministerului Educaţiei şi validate constant de instanţele de judecată.

Procedura utilizată de către universitatea de stat pentru respingerea dosarului de înscriere la concurs al candidatei a fost viciată sub următoarele aspecte:
– refuzul de a elibera un act scris, motivat în legătură cu respingerea candidaturii
– refuzul persoanelor implicate de a-şi asuma responsabilitatea pentru hotărârea luată
– respingerea candidaturii în afara procedurii de concurs fără o hotărâre a membrilor comisiei de concurs.

În plus, dincolo de aspectul strict legal al cauzei deduse judecăţii, felul în care reprezentanţi ai mediului academic au înţeles să procedeze în situaţia prezentată denotă şi o lipsă de respect faţă de persoanele implicate.

Faţă de această situaţie, trebuie remarcat că, dată fiind durata mare de stabilire a termenelor de judecată, inclusiv pentru ordonanţele preşedinţiale, situaţia părea a fi decisă în defavoarea candidatei.

Totuşi, la data de 11.09.2013, respingerea înscrierii la concursul de masterat este contestată, solicitându-se ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, universitatea să fie obligată să admită înscrierea lui A.B. la concurs.

Instanţa învestită cu soluţionarea cererii, respectiv Tribunalul Cluj, a acţionat cu un deosebit profesionalism şi, la data de 13.09.2013, la 48 de ore de la înregistrare, a admis cererea de ordonanţă preşedinţială.

E un succes al sistemului juridic, dar un eşec al mediului academic, care a dovedit nepăsare, lipsă de profesionalism şi dispreţ faţă de propriile reguli şi de legislaţia în vigoare.

Marius MUREŞAN
avocat, Baroul Cluj