Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Contravenţii
CărţiProfesionişti
 
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Observaţii cu privire la proiectul de modificare al Codului rutier, aflat în dezbatere publică
20.09.2013 | Mircea URSUȚA


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

În 11 septembrie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cunoscută sub denumirea populară de „Codul rutier”.

În cele ce urmează voi face scurte aprecieri cu privire la acest proiect încercând să semnalez elementele de noutate, dar şi neconcordanţele acestuia, utilizând, pentru claritate, o terminologie simplificată faţă de prevederile legislaţiei rutiere.

În primul rând, cred că în forma prezentată proiectul nu poate face obiectul unei ordonanţe de urgenţă. Dacă, din punct de vedere teoretic este evident că nu poate fi justificată în mod rezonabil urgenţa unui asemenea demers legislativ, argumentul esenţial este unul de natură practică: dacă proiectul ar fi adoptat, cu toate că se majorează substanţial sancţiunile pentru o serie de contravenţii (spre exemplu trecerea pe culoare roşie a semaforului, neacordarea de prioritate pietonilor sau la nerespectarea semnalizării la trecerea la nivel cu calea ferată), aceste contravenţii nu vor putea fi sancţionate, deoarece ele vor putea fi constatate numai prin mijloace tehnice certificate care actualmente nu există.

Astfel, din  analiza art. 6 pct. 19 indice 1, care se propune a fi introdus în „Codul rutier”, rezultă că nu va mai exista constatarea prin propriile simţuri a agentului constatator, contravenţiile rutiere urmând a fi constatate numai prin mijloace tehnice. Mai concret, textul în discuţie prevede că toate contravenţiile care nu trebuie constatate prin mijloce tehnice certificate (spre exemplu conducerea sub influenţa alcoolului) sau prin mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic (spre exemplu depăşirea vitezei), vor fi constatate numai prin intermediul „mijlocului tehic de constatare”, la fel ca şi în legislaţia altor state.

Prin urmare orice încălcare a legislaţiei rutiere va fi probată numai tehnic – spre exemplu prin fotografii şi filmări, această prevedere urmând a înlătura discuţiile cu privire la forţa probantă a procesului-verbal şi sarcina probei în plângerile contravenţionale vizând contravenţii rutiere[1].

Ca atare, este nevoie de o perioadă de timp pentru identificarea soluţiilor cu privire la amplasarea în intersecţii şi la trecerile la nivel cu calea ferată a mijloacelor tehnice certificate prin intermediul cărora urmează a fi constatate contravenţii.

Totuşi, textul va putea provoca neclarităţi în practică. Spre exemplu, mă întreb cum vor fi probate contravenţii precum: nepurtarea centurii de siguranţă, vorbitul la telefon în timpul condusului, neutilizarea farurilor în afara localităţii, ca să nu mai vorbesc de încălcarea regulilor de circulaţie soldate cu tamponări?

În ceea ce priveşte aspectul de tehnică legislativă, este de remarcat faptul că, în loc să se elaboreze un nou proiect de cod rutier mai clar şi mai suplu se intervine pe o formă stufoasă a actului normativ, astfel încât, în continuare, e nevoie de multă răbdare şi atenţie pentru a identifica soluţia legislativă raportată la o problemă concretă.

Deşi în presă s-au făcut afirmaţii în sensul în care proiectul legislativ este inspirat din legislaţia statelor vestice, în realitate suntem în prezenţa unui produs „sută la sută românesc”.

Pe de-o parte cuantumul unor sancţiuni este ridicat cu mult peste legislaţia altor state, în timp ce cuantumul sancţiunilor pentru alte încălcări ale normelor rutiere rămâne scăzut – vom prezenta mai jos anumite exemple edificatoare.

Pe de altă parte, proiectul nu reglementează, similar statelor vestice, o formă de „recidivă contravenţională”, care să conducă la o mai bună individualizare a sancţiunilor ce urmează a fi aplicate, alte siteme de drept cum ar fi cel francez sau cel italian cunoscând această instituţie[2].

O altă soluţie criticabilă a proiectului este cea referitoare la majorarea sancţiunilor numai pentru anumite contravenţii. Chiar dacă, teoretic, este vorba de aprecierea iniţiatorului proiectului legislativ bazată pe statistici ale accidentelor rutiere,  nu pot să înţeleg de ce trecerea pe culoarea roşie a semaforului şi neacordarea de prioritate pietonilor trebuie să fie sancţionate de zeci de ori mai drastic decât neacordarea de prioritate în intersecţii nesemaforizate sau depăşirile efectuate neregulamentar. Este în afara logicii ca o persoană care trece „pe roşu” să stea 2 ani fără permis, iar cel care nu respectă semnul „STOP”, sau efectuează o depăşire periculoasă cu încălcarea liniei continue, să rămână fără permis numai pentru 30 de zile???

Unul dintre minusurile actualei legislaţii este sistemul sancţionator care nu permite individualizarea sancţiunii pe măsura gravităţii faptei, pentru încălcări grave ale legislaţiei rutiere, sancţiunea suspendării permisului pentru 3 luni sau anularea acestuia în caz de condamnare cu posibilitatea obţinerii unui nou permis după un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la o pedeapsă cu suspendare, fiind considerate insuficiente.

Proiectul nu rezolvă această problemă fiind majorate, în mod haotic, doar sancţiunile pentru anumite încălcări ale legislaţiei rutiere, putându-se ajunge la situaţii ilogice.

Spre exemplu, dacă proiectul va fi adoptat în această formă, o persoană care comite un accident de circulaţie, soldat cu decesul uneia sau mai multor persoane, va putea „rămâne fără permis un an” în timp ce ce o persoană care doar a trecut „pe roşu”, va rămâne fără permis doi ani. Mai mult decât atât, dacă o persoană a trecut „pe roşu” şi a produs un accident minor iar ulterior s-a împăcat cu victima, „va sta” 4 ani fără permis, pe când dacă este condamnată pentru aceeaşi faptă, va „rămâne fără permis” numai un an, iar exemplele pot continua[3].

Aceste neconcordanţe se explică prin faptul că nu se modifică prevederile art. 116 din „Codul rutier” cu privire la termenul în care se poate obţine un nou permis de conducere după  anularea acestuia ca urmare a unei condamnări, ci doar se măresc sancţiunile aplicabile în situaţia în care nu se pronunţă o soluţie de condamnare.

O modificare benefică, de natură a degreva instanţele penale şi de a înlătura birocraţia,  este aceea potrivit căreia prelungirea dreptului de circulaţie va fi dispusă o singură dată, nemaifiind necesară verificarea acestei măsuri din 30 în 30 de zile.

În materia procedurii contravenţionale rutiere, proiectul are atât prevederi benefice cât şi prevederi criticabile.

Prevederile benefice sunt:

1 Instituirea obligativităţii comunicării către poliţia rutieră a dispozitivului hotărârii judecătoreşti prin care se soluţionează definitiv plângerea.

2. Reglementarea procedurii de punere în executare a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce.

Prevederile criticabile sunt:

  1. Înlăturarea caracterului suspensiv al plângerii cu privire la executarea sancţiunii amenzii, corelativ cu reglementarea unei proceduri judiciare de suspendare a executării acesteia. Dincolo de argumentele juridice, efectul practic va fi semnificativ – aglomerarea instanţelor contravenţionale (şi aşa supraaglomerate) cu zeci de mii de cereri de suspendare a executării sancţiunii amenzii.
  2. Instituirea sancţiunii suspendării permisului pentru neplata în termen a amenzii. Pe de-o parte este o prevedere neconstituţională, condiţionând aplicarea unei sancţiuni de criterii legate de avere[4] iar pe de altă parte se instituie o sancţiune fără termen, fapt fără precedent în legislaţia penală şi contravenţională română – încetarea suspendării se produce numai la momentul achitării amenzii (potrivit proiectului) sau, implicit, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se anulează procesul-verbal sau se înlocuieşte amenda cu avertisment (situaţie nereglementată de proiect).
  3. Prevederea potrivit căreia principalele elemente ale procesului-verbal se stabilesc prin regulament (art 109 alin. 4 în forma propusă) poate conduce la soluţia de anulare a dispoziţiilor din Regulament dacă acestea vor contraveni art.16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, legea cadru în materie contravenţională, care stabilesc elementele procesului-verbal contravenţional.

Am semnalat doar principalele aspecte ale proiectului legislativ, acesta putând genera discuţii mult mai detaliate.

Cred că observaţiile venite în perioada dezbaterii publice a proiectului sunt necesare pentru a se evita adoptarea unor soluţii legislative care nu ar conduce la o mai mare siguranţă în trafic, ci doar la o mai mare incertitudine în sistemul judiciar.


[1] Pentru argumente  în sensul în care şi de lege lata, contravenţiile rutiere care atrag  sancţiuni de natură a le include în noţiunea autonomă de “acuzaţie în materie penală” pot fi probate numai prin fotografii şi filmări a se vedea, M Ursuta, Contravenţiile rutiere, Ediţia a II-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p 160 şi urm.
[2] Pentru un exemplu de recidivă din legislaţia italiană a se vedea M. Ursuţa, op. cit., p. 21.,
[3] Pentru a fi mai bine înţeles voi da două exemple.
Dacă x trece „pe roşu” avem următoarele variante:
Este surprins de mijlocul tehnic şi nu se produc alte consecinţe – proces-verbal, amendă substanţială şi suspendarea permisulului pentru 2 ani – sancţiune contravenţională complementară – art 105 indice 1 alin 1
Provoacă o tamponare soldată doar cu pagube materiale – proces-verbal, amendă substanţială şi suspendarea permisulului pentru 3 ani – sancţiune contravenţională complementară – art 105 indice 1 alin 2.
Provoacă un accident soldat cu vătămarea corporală a unei persoane – se pronunţă o soluţie de netrimitere în judecată, o soluţie de încetare a procesului penal sau o achitare în temeiul art. 18 indice 1 din Codul penal – suspendarea permisului pentru 4 ani – art 103 alin 1 lit e.
Provoacă un accident soldat cu decesul  sau vătămarea gravă a unei sau mai multor persoane. I se reţine permisul, i se eliberează o dovadă cu drept de circulaţie, care este prelungită conform art 111 alin 6 în forma modificată până la finalizarea procesului penal. Este condamnat cu suspendare. I se anulează permisul. După un an, se prezintă la examen conform art. 116 alin 1 lit b (nemodificat) şi obţine un nou permis. Rezultatul: nu a condus un an.
Dacă x conduce sub influenţa alcoolului avem următoarele posibilităţi:
Este depistat în trafic cu un nivel al alcolemiei sub limita infracţională (0,80 mg/l alcool pur în sânge) fără a produce vreun eveniment rutier –  proces-verbal, amendă substanţială şi suspendarea permisului pentru 3 ani – sancţiune contravenţională complementară – art 105 indice 1 alin 4
Alcoolemia este peste limita infracţională. Se pronunţă o soluţie de netrimitere în judecată sau de achitare în temeiul art 18 indice 1 din Codul penal – suspendarea permisului pentru 120 zile – art 103 alin 1 lit c în forma modificată. Sancţiunea este de 10 ori mai mică faţă de situaţia de mai sus, în care  valoarea alcolemiei era sub limita infracţională.
 Alcoolemia este peste limita infracţională Este condamnat cu suspendare. I se anulează permisul. După un an se prezintă la examen conform art. 116 alin 1 lit b (nemodificat) şi obţine un nou permis. Rezultatul: nu a condus un an, adică de trei ori mai puţin decât dacă fapta ar fi consituit contravenţie…
Alcoolemia este sub limita infracţională şi este implicat într-o tamponare soldată cu pagube materiale  – proces-verbal, amendă substanţială şi suspendarea permisulului pentru 4 ani – sancţiune contravenţională complementară – art 105 indice 1 alin 6.
Alcoolemia este peste limita infracţională şi provoacă un accident cu victime. Este condamnat cu suspendare. I se anulează permisul. După un an ,se prezintă la examen conform art. 116 alin 1 lit b (nemodificat) şi obţine un nou permis. Rezultatul: nu a condus un an (plus durata procedurii), adică de câteva orii mai puţin decât dacă fapta ar fi constituit contravenţie, iar accidentul nu s-ar fi soldat cu victime……
Concluzie: încălcările grave ale legislaţiei rutiere sunt sancţionate mai puţin sever decât abaterile minore. Se poate ajunge la situaţia în care pentru o abatere minoră cuantumul sancţiunii să fie de câteva ori mai ridicat decât în cazul unei încălcări grave.
[4] A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 463/1997 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul oficial nr. nr. 53 din  6 februarie 1998  prin care s-a apreciat că prevederile art 81 alin 4 din Codul penal, în forma în vigoare la acea dată sunt neconstituţionale întrucât condiţionează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de plata despăgubirilor solicitate de partea civilă, instituind o discriminare pe criteriul averii. Pe de altă parte, este de menţionat că dispoziţiile legale care reglementează transformarea amenzii contravenţionale în prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, condiţionează înlocuirea nu de simpla neplata amenzii ci de imposibilitatea executării silite a acesteia (art. 39 indice 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001).


dr. Mircea URSUȚA
lector, Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea
avocat, Baroul Bihor

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Observaţii cu privire la proiectul de modificare al Codului rutier, aflat în dezbatere publică”

  1. Mihai VITMAN spune:

    Observatiile D-voastra privind discrepantele dintre modalitatile de sanctionare (infractiuni – contraventii)sunt mai mult decat pertinente.

  2. Florin RADU spune:

    adevarata „modificare a codului rutier” trebuie sa constea in … executarea de autostrazi.
    si daca chiar vrem sa modificam codul rutier, trebuie introdusa de urgenta o viteza minima obligatorie, urmata de sanctiuni pt. cei care merg cu 40-50 km/h pe sectoare de drum unde se poate merge lejer cu 90 km/h. foarte multi soferi sunt sanctionati pt ca depasesc pe linie continua, un autoturism care merge foarte incet in fata lor. cel care merge incet in mod nejustificat nu e sanctionat, cel care depaseste, da.

  3. Vasile BLOJ spune:

    F. frumos si documentat articol, felicitari.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate