Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Contencios administrativ
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q8
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu CEDO, Contencios administrativ, Dreptul Uniunii Europene
4 comentarii

România la CEDO: cauza pendinte Barna CSIBI. Organizarea unei adunări publice nedeclarate sau interzise

18 septembrie 2013 | Teodor PAPUC, Teodor PAPUC
Cererea nr. 66623/12
Barna CSIBI c. României
I. Situaţia de fapt:
Reclamantul, dl Barna Csibi, cu dublă cetăţenie – română şi maghiară, s-a născut în 1979 şi locuieşte în Miercurea-Ciuc, într-o regiune în care marea majoritate a populaţiei este de origine maghiară.
În ianuarie 2011, reclamantul a solicitat Primăriei Miercurea-Ciuc, în numele asociaţiei culturale al cărei membru fondator este, o autorizaţie de a organiza o întrunire literară pentru a informa publicul despre activităţile literare şi publicistice ale poetului român M.E.
Primăria Miercurea-Ciuc i-a refuzat acestuia autorizarea, pe motiv că încalcă art. 9(a) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice [a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă,  rasistă, şovină sau ale oricăror organizaţii terorist-diversioniste, defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la ură naţională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violenţă publică şi la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri;].
În aceeaşi lună, procedând de sine stătător la o manifestare pe care o considera publică, acesta a afişat două bannere cu imaginile poetului M.E. şi al dlui M.D., politician român. Imaginile erau însoţite de textul „Spune nu maghiarofobiei”, reclamantul considerându-l pe poetul M.E. naţionalist, iar pe dl M.D. ca acţionând provocator împotriva minorităţii maghiare din România.
Prin două procese-verbale de constatare a contravenţiei, întocmite la aceeaşi dată, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Harghita i-a aplicat reclamantului amenda de 1,000 lei şi i-a confiscate banerele pe motiv că a încălcat dispoziţiile art. 26(1) şi (2) din Legea nr. 60/1991 prin organizarea unei adunări publice nedeclarate sau interzise.
Reclamantul a atacat procesele-verbale în faţa instanţelor naţionale, solicitând ca bannerele confiscate să-i fie returnate. Acesta a menţionat, inter alia, că acţiunile Jandarmeriei Harghita i-au încălcat dreptul la întrunire paşnică şi libertatea de exprimare. Reclamantul a cerut despăgubiri pentru prejudiciul material suferit (costul materialelor pentru bannere), precum şi daune morale pentru încălcarea drepturilor anterior menţionate.
Tribunalul Harghita, invocând lipsa competenţei ratione materiae, a trimis capătul de cerere privind aplicarea amenzii spre a fi soluţionat de către Judecătoria Miercurea-Ciuc.
Prin hotărâre definitivă, Judecătoria Miercurea-Ciuc a admis capătul de cerere privind aplicarea amenzii. Instanţa a reţinut că procesul-verbal în cauză nu a fost completat în mod legal de către agentul constatator, din moment ce lipsea numele reclamantului.
Printr-o hotărâre din septembrie 2011, Tribunalul Harghita a respins celelalte capete din cererea reclamantului. Instanţa a reţinut că atât timp cât acesta nu a fost autorizat să organizeze vreo întrunire, condiţiile pentru răspunderea civilă delictuală sau contractuală nu erau îndeplinite şi, prin urmare, nu exista nicio dovadă că ar fi suferit vreun prejudiciu. Reclamantul a înaintat un recurs împotriva acestei hotărâri.
Prin hotărâre definitivă, Curtea de Apel Târgu-Mureş a respins recursul reclamantului. Aceasta a reţinut că:
1.Reclamantul nu a făcut dovada că dreptul său la întrunire paşnică sau libertatea de exprimare au fost încălcate
2.Autorităţile pot limita drepturile menţionate pentru a proteja drepturile şi libertăţile altora.
3.Reclamantul nu a contestat măsura confiscării şi nu a făcut dovada că cele două bannere confiscate sunt aceleaşi cu bunurile trecute pe factura pe care acesta a prezentat-o
4.Indiferent de anularea amenzii, decizia Primăriei de a refuza autorizarea întrunirii nu a fost anulată de către instanţele naţionale şi că nicio astfel de autorizaţie nu a fost eliberată pe numele reclamantului, persoană fizică.
 
II. Capete de cerere:
Invocând art. 10 şi 11 din Convenţie, reclamantul se plânge că sancţiunile impuse prin procesele-verbale au echivalat cu o încălcare a drepturilor sale la libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire.
 
III. Întrebări adresate părţilor:
1.  Dacă a existat vreo încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare, contrar art. 10 din Convenţie, date fiind sancţiunile impuse asupra sa în ianuarie 2006?
2.  Dacă a existat vreo încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de întrunire, contrar art. 11 din Convenţie, date fiind sancţiunile impuse asupra sa în ianuarie 2006?
Teodor PAPUC
Mihaela MAZILU-BABEL (coordonator proiect)
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “România la CEDO: cauza pendinte Barna CSIBI. Organizarea unei adunări publice nedeclarate sau interzise”. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. Pe de altă parte, vă rugăm ca, înainte de a publica un comentariu, să citiţi cu atenţie politica de confidenţialitate JURIDICE.ro. În plus, vă rugăm să citiţi şi politica de confidenţialitate Akismet, plugin folosit de noi pentru a reduce comentariile spam.



  1. Florin RADU spune:

    in orice tara civilizata si demna (sua, franta, germania etc), individul asta facea ani grei de inchisoare pentru faptele lui deosebit de grave, indreptate impotriva tarii in care traieste si impotriva memoriei unor eroi nationali, cum e avram iancu.
    la noi, insa, nu l-a deranjat nimeni, pt ca – nu-i asa – „romania este un exemplu de tolerare a minoritatilor”.

  2. Imi puteti da exemple de jurisprudenta? Din acele tari? Ca eu nu cunosc.

    • Florin RADU spune:

      nu cunosc jurisprudenta instantelor ordinare din alte tari. pe de alta parte, in alte tari nu are nimeni curajul sa faca cea a facut individul asta in romania.
      probabil vreti dovezi clare ca este cum am spus eu in mesajul anterior.
      nu am dovezi materiale – sentinte pronuntate de instante penale din alte tari, nici nu ma interesat aspectul, dar dati-mi voie sa fiu sigur ca alte tari nu ar tolera asa ceva.

      • Am înțeles. Să vedem ce va zice CEDO (cauzele pendinte la CEDO sunt notate intre 1 si 3. Aceasta cauza are gradul 3). Totodată, cum poți să emiți o amendă și să confiști doua bannere și totuși să nu știi cui i le-ai confiscat iar mai apoi instanța să-ți anuleze procesul verbal dar totodată să zică faptul că nu ai dovedit că bannerele de pe factură sunt bannerele respective. E posibil așa ceva? Eu zic că nu. Mai ales că a fost filmat. Iar faptul că nu ai factură pe bannere înseamnă că nu ai suferit un prejudiciu? E absurd. E total lipsit de „profesionalism” juridic. Pentru mine, dacă pe procedură ai greșit, degeaba ai dreptate pe fond. Procedura e instituită în administrativ tocmai pentru a nu permite arbitrariul și abuzul.Nerespectarea procedurii duce la o prezumție de abuz. Abuz pe banul contribuabilului și împotriva altui contribuabil.

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories