Despre obligativitatea corelării vorbelor cu faptele

Mulțumită domnului Daniel UDRESCU, suntem în măsură să vă supunem atenției un NUP interesant.

                       „R O M Â N I A

               MINISTERUL PUBLIC

          PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

 ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Secția de urmărire penală și criminalistică

Număr operator 3883

                     Nr. 121/P/2013 

R E Z O L U Ț I E

Anul 2013, luna august, ziua 01 

Procuror  SEA din cadrul Parchetului  de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție  – Secția de urmărire penală și criminalistică, având spre soluționare  dosarul cu numărul  de mai sus, privind pe BT (președinte al României), BE (fost prim ministru), VA și VS (foști miniștri), față de care au fost efectuate acte premergătoare  cu privire la comiterea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, prevazută de art. 248 ¹ rap. la art. 264 C. pen., 

CONSTAT: 

La data de 14.03.2013, sub numărul  de mai sus a fost înregistrată o plângere penală prin care reprezentantul  legal al ANONIMIZAT S.R.L. Tulcea solicită efectuarea de cercetări și antrenarea răspunderii penale a persoanelor care, în perioada 2009 – 2010 au făcut declarații și promisiuni publice referitor la menținerea cotei de T.V.A., a căror nerespectare ar fi determinat intrarea firmei în insolvență.

Se arată concret că ANONIMIZAT S.R.L. Tulcea a accesat fonduri europene  nerambursabile în vederea edificării și exploatării unei pensiuni turistice în comuna Mahmudia județul Tulcea, suplimentând investiția cu aport propriu obținut prin credit bancar, și că, la întocmirea documentației specifice s-au avut în vedere limitele unei prezumtive stabilități a fiscalității; la scurt timp după demararea investiției, cota T.V.A. a fost majorată de la 19 % la 24%, iar societatea comercială a întâmpinat dificultăți în realizarea proiectului, în final intrând în incapacitate de plată.

Pe calea prezentei plângeri penale se susține că proiecțiile și deciziile financiare luate în perioada 2009-2010 au avut la bază declarațiile președintelui României (BT), ale primului ministru pe atunci în funcție (BE), ale ministrului finanțelor publice (VS) și, respectiv, ale ministrului economiei (VA), care, în mod repetat au susținut în fața reprezentanților mass-media faptul că nu intenționează să propună, să promoveze, ori să susțină o eventuală creștere a fiscalității și/sau modificări ale cotei T.V.A.

Reprezentantul ANONIMIZAT S.R.L. arată că se consideră indus în eroare prin nerespectarea promisiunilor făcute public și vătămat prin schimbarea brutală a politicii fiscale; consideră că prejudiciul creat firmei, constând în penalități și dobânzi la creditele restante, precum și în nefinalizarea proiectului, ar fi consecința directă a acestor declarații.

Pe fondul cauzei, se constată că, în modalitatea descrisă, faptele sesizate nu ating sfera ilicitului penal; declarațiile publice ale indiferent cărei persoane, au – în primul și în primul rând – un caracter circumstanțial, iar în cazul unor evenimente care încă nu au avut loc, sunt echivalentul unor clauze potestative simple subînțelese.

Altfel spus, dacă o persoană își afirmă intenția de a face sau nu face ceva, susținerile sale trebuie apreciate cu prudență și sub rezerva unor estimări proprii (mai ales dacă prezintă relevanță pentru proiecții pe termen mediu și lung), întrucât, în cazul exprimării cu bună credință, concretizarea va depinde de circumstanțele valabile la momentul punerii efective în aplicare.

În mod evident este de preferat ca mediul politic să se bucure de stabilitate, dar, în ceea ce privește România post-revoluționară, se constată că declarațiile figurilor publice în mass-media au încă un caracter volatil; valoarea de adevăr a acestora este cel puțin relativă, mai ales în ceea ce privește expunerea verbală a unor platforme politice, strategii și direcții de acțiune în plan economic și social.

Nerespectarea unor asemenea promisiuni cu caracter vădit electoral și de imagine nu este însă incriminată, iar obligativitatea corelării vorbelor cu faptele nu se regăsește în atribuțiile  de serviciu specifice funcțiilor publice la care sesizarea se referă.

Rezultă că, în afară de eventuala sancționare de către electorat, o faptă de asemenea natură nu este aptă să genereze alte consecințe juridice și nu poate antrena vreo formă de răspundere penală.

Pe de altă parte, se constată că modificările Codului Fiscal, inclusiv cele privind taxa pe valoarea adăugată au fost adoptate de Parlament.

Se constată deci că în cauză nu se poate reține încălcarea de către persoanele enumerate în plângere a unor atribuții de serviciu sau a legii, urmând a se dispune neînceperea urmăririi penale întrucât faptele sesizate nu există.

Având în vedere cele mai sus expuse, în baza prevederilor art.228 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit a. C. proc. pen.,

DISPUN:

Neînceperea urmăririi penale față de BT (președinte al României), BE (fost prim ministru), VA și VS (foști miniștri), pentru comiterea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, prevazută de art. 248 ¹ rap. la art. 264 C. pen., întrucât faptele sesizate nu există.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

În baza art. 228 alin. 6 din Codul de procedură penală modificat, un exemplar al prezentei rezoluții se va trimite persoanei vătămate ANONIMIZAT S.R.L. Tulcea; față de persoanele  enumerate în dispozitiv soluția se comunică la cerere.

PROCUROR,

SEA„

Citeşte mai mult despre Codul de procedura penala, Codul fiscal, declaratii, neinceperea urmaririi penale, Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), TVA! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.