Mulțumită domnului Daniel UDRESCU, suntem în măsură să vă supunem atenției un NUP interesant.
„R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
Secția de urmărire penală și criminalistică
Număr operator 3883
Nr. 121/P/2013
R E Z O L U Ț I E
Anul 2013, luna august, ziua 01
Procuror SEA din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, având spre soluționare dosarul cu numărul de mai sus, privind pe BT (președinte al României), BE (fost prim ministru), VA și VS (foști miniștri), față de care au fost efectuate acte premergătoare cu privire la comiterea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, prevazută de art. 248 ¹ rap. la art. 264 C. pen.,
CONSTAT:
La data de 14.03.2013, sub numărul de mai sus a fost înregistrată o plângere penală prin care reprezentantul legal al ANONIMIZAT S.R.L. Tulcea solicită efectuarea de cercetări și antrenarea răspunderii penale a persoanelor care, în perioada 2009 – 2010 au făcut declarații și promisiuni publice referitor la menținerea cotei de T.V.A., a căror nerespectare ar fi determinat intrarea firmei în insolvență.
Se arată concret că ANONIMIZAT S.R.L. Tulcea a accesat fonduri europene nerambursabile în vederea edificării și exploatării unei pensiuni turistice în comuna Mahmudia județul Tulcea, suplimentând investiția cu aport propriu obținut prin credit bancar, și că, la întocmirea documentației specifice s-au avut în vedere limitele unei prezumtive stabilități a fiscalității; la scurt timp după demararea investiției, cota T.V.A. a fost majorată de la 19 % la 24%, iar societatea comercială a întâmpinat dificultăți în realizarea proiectului, în final intrând în incapacitate de plată.
Pe calea prezentei plângeri penale se susține că proiecțiile și deciziile financiare luate în perioada 2009-2010 au avut la bază declarațiile președintelui României (BT), ale primului ministru pe atunci în funcție (BE), ale ministrului finanțelor publice (VS) și, respectiv, ale ministrului economiei (VA), care, în mod repetat au susținut în fața reprezentanților mass-media faptul că nu intenționează să propună, să promoveze, ori să susțină o eventuală creștere a fiscalității și/sau modificări ale cotei T.V.A.
Reprezentantul ANONIMIZAT S.R.L. arată că se consideră indus în eroare prin nerespectarea promisiunilor făcute public și vătămat prin schimbarea brutală a politicii fiscale; consideră că prejudiciul creat firmei, constând în penalități și dobânzi la creditele restante, precum și în nefinalizarea proiectului, ar fi consecința directă a acestor declarații.
Pe fondul cauzei, se constată că, în modalitatea descrisă, faptele sesizate nu ating sfera ilicitului penal; declarațiile publice ale indiferent cărei persoane, au – în primul și în primul rând – un caracter circumstanțial, iar în cazul unor evenimente care încă nu au avut loc, sunt echivalentul unor clauze potestative simple subînțelese.
Altfel spus, dacă o persoană își afirmă intenția de a face sau nu face ceva, susținerile sale trebuie apreciate cu prudență și sub rezerva unor estimări proprii (mai ales dacă prezintă relevanță pentru proiecții pe termen mediu și lung), întrucât, în cazul exprimării cu bună credință, concretizarea va depinde de circumstanțele valabile la momentul punerii efective în aplicare.
În mod evident este de preferat ca mediul politic să se bucure de stabilitate, dar, în ceea ce privește România post-revoluționară, se constată că declarațiile figurilor publice în mass-media au încă un caracter volatil; valoarea de adevăr a acestora este cel puțin relativă, mai ales în ceea ce privește expunerea verbală a unor platforme politice, strategii și direcții de acțiune în plan economic și social.
Nerespectarea unor asemenea promisiuni cu caracter vădit electoral și de imagine nu este însă incriminată, iar obligativitatea corelării vorbelor cu faptele nu se regăsește în atribuțiile de serviciu specifice funcțiilor publice la care sesizarea se referă.
Rezultă că, în afară de eventuala sancționare de către electorat, o faptă de asemenea natură nu este aptă să genereze alte consecințe juridice și nu poate antrena vreo formă de răspundere penală.
Pe de altă parte, se constată că modificările Codului Fiscal, inclusiv cele privind taxa pe valoarea adăugată au fost adoptate de Parlament.
Se constată deci că în cauză nu se poate reține încălcarea de către persoanele enumerate în plângere a unor atribuții de serviciu sau a legii, urmând a se dispune neînceperea urmăririi penale întrucât faptele sesizate nu există.
Având în vedere cele mai sus expuse, în baza prevederilor art.228 C. proc. pen. raportat la art. 10 lit a. C. proc. pen.,
DISPUN:
Neînceperea urmăririi penale față de BT (președinte al României), BE (fost prim ministru), VA și VS (foști miniștri), pentru comiterea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, în formă calificată, prevazută de art. 248 ¹ rap. la art. 264 C. pen., întrucât faptele sesizate nu există.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În baza art. 228 alin. 6 din Codul de procedură penală modificat, un exemplar al prezentei rezoluții se va trimite persoanei vătămate ANONIMIZAT S.R.L. Tulcea; față de persoanele enumerate în dispozitiv soluția se comunică la cerere.
PROCUROR,
SEA„
Aflaţi mai mult despre Codul de procedura penala, Codul fiscal, declaratii, neinceperea urmaririi penale, PICCJ, TVAJURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.
Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!
In SUA un politician care ar fi dat astfel de declaratii ar fi fost demis imediat. Stiu, suntem in Romania. Si totusi in opinia mea, concluzia procurorului este una eronata, pentru urmatoarele argumente:
Afirmatiile publice facute de faptuitori si criticate in sensul ca ar fi generat o baza de analiza economica eronata (ce a condus la proiectii economice gresite) nu sunt simple declaratii iocandi cauza. Sunt declaratii publice din partea persoanelor care aveau ca atributii de serviciu luarea deciziilor privind politica fiscala a Romaniei. Faptuitorii sunt persoane fizice ale caror acte (intelegand aici si declaratiile publice) facute in exercitarea atributiilor lor de serviciu sunt considerate chiar actele persoanelor juridice insasi (adica Romania, Guvernul Romaniei, Ministerul de Finante si Ministerul Economiei), in sensul art. 35 din Decretul lege nr. 31/1954 cu privire la persoana fizica si juridica. Cu alte cuvinte, declaratiile publice ale faptuitorilor sunt angajatoare pentru persoanele juridice reprezentate. Teza contrara, ne conduce la concluzia absurda in sensul lipsei totale de relevanta a functiilor de demnitate publica cum sunt cele de Presedinte al Romaniei, Prim – Ministru al Guvernului Romaniei, Ministru de Finante sau Ministrul al Economiei.
Ca o masura a culpei faptuitorilor subliniez si un alt aspect relevant: declaratiile publice criticate au fost emise de faptuitori in contextul in care se discuta asupra solutiilor de contracarare a efectelor crizei economice. Deci, criza economica nu poate fi invocata ca si cauza ulterioara faptelor reclamante si care sa excluda caracterul penal al faptelor din moment ce aceasta imprejurare (criza ecomomica) a fost avuta in vedere de catre faptuitori la data savarsirii faptelor.
In alta ordine de idei trebuie subliniat si faptul ca in rezolutia criticata, in considerentele solutiei, procurorul nu contestat nicio clipa existenta faptelor ci numai calificarea acestora in sfera ilicitului penal. In consecinta, chiar daca ar fi (prin absurd) sa acceptam teza lipsei caracterului penal al faptelor, chiar si asa solutia de netrimitere in judecata ar fi trebuit intemeiata, nu pe dispozitiile art. 10 lit. a) Cod procedura penala (in sensul ca fapta nu ar exista), ci pe dispozitiile lit. c) din acelasi text (in sensul ca fapta nu este prevazuta de legea penala).
Nu ese lipsit de semnificatie nici imprejurarea ca procurorul a solutionat actul de sesizare fara a intreprinde niciun act de cercetare propriu-zis. In concret, reclamantul nu a fost convocat pentru a da o declaratie, imprejurare pe care se intemeiaza critica cu privire la precaritatea rationamentului ce a intemeiat solutia de netrimitere in judecata criticata in prezenta procedura.
Plangerea trebuie analizata nu din perspectiva unei asa-zise pareri publice cu privire la prezumtia de iresponsabilitate a oamenilor publici, intrucat acestia indeplinesc functii ce implica autoritatea de stat, detin si controlul asupra destinelor noastre (daca acest lucru mai conteaza). Ei sunt, si trebuie apreciati ca fiind conducatori responsabili iar declaratiile lor publice trebuie cautionate intr-un registru al seriozitatii si angajamentului politic verosimil. Cand fac declaratii politice faptuitorii au fost in executarea unui act de guvernare. Ei nu sunt artisti interpreti ai unui repertoriu la emisiuni umoristice pe o scena de spectacole.
Domnule Udrescu, va multumesc pentru acest NUP interesant!
Cum este următoarea declarație : politică sau oficială ?
https://www.youtube.com/watch?v=kar6M8j7j1M
Declarție în data de 06.05.2010 iar în data de 13.05.2010 am semnat un contract de credit la care mi-am asumat susținerea tva de 19% ,într-un contract cu Guvernul României și Comisia Europeană la care mi-am asumat deasemenea susținerea tva de 19% ! Uniunea Europeană,Guvernul României și Banca nu au finanțat TVA dar am fost obligați să ni-l asumăm ,alături de clauzele contractuale ,(crearea de 10 locuri de muncă pentru min. 5 ani etc ) !
https://www.juridice.ro/241229/incalcarea-reglementarilor-europene-de-catre-romania-efecte-asupra-afacerilor-studiu-de-caz.html