Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Tiberiu-Mihail Nițu despre confiscarea extinsă
20.09.2013 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicate parchete, Drept penal
JURIDICE - In Law We Trust

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Tiberiu-Mihail NIȚU, a susținut, în cadrul Conferinţei internaţionale „Confiscarea extinsă: cât recuperăm?”, ce a avut loc la 16 septembrie 2013, organizată de Freedom House în cadrul proiectului „Supporting the confiscation and recovery of proceeds of crime in Romania”, următorul discurs:

„Doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi,

Înainte de a aborda subiectele alese pentru a fi discutate, daţi-mi voie să îmi exprim nu doar interesul, dar şi plăcerea de a participa la acest eveniment. Importanţa şi actualitatea temelor propuse, nivelul discuţiilor şi foarte buna organizare a conferinţelor şi seminariilor  sunt motive constante care ne determină şi ne provoacă să răspundem iniţiativelor Freedom House România, cu care dorim să continuăm colaborările începute si să concepem proiecte viitoare.

Revenind la subiectele aflate pe ordinea de zi, nu voi enumera dispoziţii legale, nu voi invoca istoricul instituţiei care va fi analizată în cadrul acestei întâlniri din multe puncte de vedere, dar vreau să vă reamintesc faptul că vorbim despre un instrument pe care ni l-am dorit atât în calitate de magistraţi, cât şi în calitate de cetăţeni. Aşteptările au fost şi sunt mari. Începuturile utilizării lui sunt mai degrabă timide, dar suntem hotărâţi să facem eforturi în sensul aplicării şi utilizării confiscării extinse aşa cum este ea reglementată în prezent.

În urma analizelor şi evaluărilor interne pe care le-am efectuat de la preluarea mandatului de procuror general, având în vedere şi concluziile diferitelor rapoarte de evaluare efectuate de organisme europene şi nu numai, am apreciat că aplicarea dispoziţiilor legale şi a instrumentelor existente în materia recuperării bunurilor şi instituirii măsurilor asiguratorii în vederea reparării prejudiciilor şi luării măsurii confiscării, inclusiv extinse, trebuie să devină o prioritate a Ministerului Public.

Tocmai de aceea, am organizat deja  două videoconferinţe cu  procurorii cu funcţii de conducere de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi de la parchetele de pe lângă tribunale de la nivelul întregii ţări în cadrul cărora, în afara altor subiecte,  pe de o parte am transmis şi am reamintit importanţa care trebuie acordată acestei problematici, iar pe de altă parte am solicitat identificarea şi luarea unor măsuri care să determine şi să încurajeze aplicarea legislaţiei şi instrumentelor  existente în materie. Tot cu această ocazie am solicitat să fie comunicate PICCJ probleme, propuneri concrete sau soluţii pe care procurorii şefi şi procurorii operativi le-au identificat în activitatea pe care o desfăşoară în acest domeniu. Urmează ca acestea să fie centralizate şi  analizate, căutate soluţii care apoi să fie diseminate la nivelul tuturor unităţilor de parchet.

În calitate de PG al PICCJ îmi doresc ca şi în România cercetarea penală şi investigaţia financiară , în special în cazul infracţiunilor economico-financiare, dar nu numai , să se afle pe acelaşi plan ca şi importanţă, preocupare şi, desigur, rezultate.

În această materie, a criminalităţii economico-financiare, la fel precum am procedat în materia combaterii corupţiei, a conflictelor de interese, trebuie să ne schimbăm mentalitatea.

Noi procurorii, magistraţii în general, dar şi societatea civilă şi nu în ultimul rând justiţiabilii – subiecţi şi beneficiari ai actului de justiţie – trebuie să dăm eficienţă principiilor ce consacră obligativitatea unui comportament legal, dar şi etic şi moral.

Trebuie să găsim acele mijloace legale prin care cei care încalcă legea trebuie să simtă inclusiv tragerea la răspundere pecuniară. Să nu-i lăsăm să beneficieze de rezultatele activităţii infracţionale, care ştim cu toţii, reprezintă în cele mai multe dintre cazuri scopul comiterii acestor infracţiuni.

Pentru aceasta avem nevoie şi de partenerii şi colegii străini care să ne ajute inclusiv la schimbarea mentalităţii şi la asigurarea unui training corespunzător.

Doresc de asemenea să subliniez faptul că suntem preocupaţi nu doar de rezultate cantitative ale activităţii noastre, dar şi de latura calitativă. Măsurile dispuse pe procurori urmează  a fi validate, confirmate sau dimpotrivă sancţionate de hotărârile ce vor fi pronunţate de către instanţe de judecată şi în materia confiscării extinse, hotărâri pe care de altfel le aşteptăm cu interes.

Este desigur momentul să abordez în mod mai direct subiectul ales de organizatori pentru sesiunea discursurilor introductive şi anume: limitările Constituţiei României şi exigenţele CEDO în materia confiscării extinse.

În România, ca şi în alte state membre ale UE, avem coduri, legi, ordonanţe, dar şi dispoziţii constituţionale şi standarde CEDO în materia supusă dezbaterilor noastre de astăzi. Există oare contradicţii între acestea? Au existat şi opinii în acest sens. Probleme legate de sarcina probei, de prezumţia dobândirii licite a averilor şi altele au generat interpretări diverse şi abordări diferite. Sunt direct interesat de concluziile discuţiilor care vor avea loc în cadrul sesiunilor de lucru în legătură cu aceste probleme pe care în mod corect le-aţi identificat şi le-aţi inclus în agenda întâlnirii. Cred că procurorii trebuie să aplice legile existente, cu respectarea drepturilor omului, dar să lase în seama judecătorilor şi, de ce nu, a politicienilor analizele problemelor de constituţionalitate ce pot fi identificate sau uneori imaginate.

Relativ recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o primă  decizie definitivă în materia confiscării extinse, în cauză nefiind invocată de către părţi sau de către instanţă nici o excepţie de neconstituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1922/5 iunie 2013 pronunţată în dosarul nr. 904/36/2012 , instanţa supremă a admis recursul declarat de procuror  şi a dispus confiscarea extinsă a două imobile obţinute de către inculpat cu credit ipotecar, întrucât veniturile lunare obţinute de acesta pe parcursul a patru ani au fost inferioare cuantumului lunar al ratelor plătite în aceeaşi perioadă.

Cred că trebuie să avem în vedere nu doar prevederea constituţională potrivit căreia „ Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al averii se prezumă” sau formularea Curţii Constituţionale privind reducerea sarcinii probei în ceea ce priveşte sursa bunurilor deţinute de o persoană condamnată pentru o infracţiune ce are legătură cu criminalitatea organizată.

În ceea ce priveşte compatibilitatea confiscării extinse cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, putem şi trebuie să avem în vedere, în principal, standardele privind dreptul la un proces echitabil – art.6 paragraful 1, prezumţia de nevinovăţie – art.6 paragraful 2 şi protecţia proprietăţii – art. 1 din Protocolul nr. 1.

Analiza jurisprudenţei CEDO (voi menţiona doar două cauze deosebit de importante şi anume: Grayson şi Barnham împotriva Regatului Unit şi Phillips împotriva Regatului Unit) arată în mod clar faptul că aplicarea practică a diverselor dispoziţii naţionale care nu numai că permit confiscarea extinsă, dar instituie o prezumţie legală de dobândire ilicită a fost considerată de Curtea Europeană ca fiind compatibilă cu noţiunea de proces

Închei scurta mea intervenţie cu speranţa că discuţiile ce vor urma  nu doar vor dezvolta problemele menţionate, dar vor permite şi identificarea unor argumente şi soluţii de natură să determine magistraţii români să aplice cu mai mult curaj dispoziţiile legale existente în materie confiscării extinse.”

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti