Asociația „THEMIS-CASATIA” a foştilor judecători şi magistraţi asistenţi ai ICCJ despre viața judiciară
26 septembrie 2013 | JURIDICE.ro
Întrunită la București, luni, 23 septembrie 2013, Adunarea Generală anuală a Asociaţiei „THEMIS-CASATIA” a foştilor judecători şi magistraţi asistenţi ai ICCJ a luat în dezbatere, între altele, teme de actualitate privind viaţa judiciară şi încrederea cetăţenilor în autoritatea judecătorească.
Prof. univ. dr. Marin Voicu este președintele Asociației și prof. univ. dr. Nicolae Popa este președinte de onoare.
Potrivit unui comunicat/opinie, „membrii asociaţiei, judecători cu vechime între 25-40 de ani în funcţie, la toate gradele de jurisdicţie, s-au pronunţat deschis asupra stării reale a magistraturii şi a statutului judecătorului /procurorului, subliniindu-se, în esenţă:
1. Scăderea drastică, în ultimii ani, a încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, datorată, în principal, lipsei de loialitate a puterii executive faţă de autoritatea judecătorească şi, îndeosebi, disfuncţiilor majore din activitatea CSM şi ale administraţiei instanţelor şi parchetelor;
2. Ineficacitatea aşa zisei reforme a justiţiei şi, mai ales, a acţiunilor întreprinse sub egida MCV – CE, caracterul formal şi unilateral al acesteia, astfel starea reală a funcţionării instanţelor judecătoreşti, calitatea actului de justiţie şi climatul din „CASA JUSTIŢIEI” s-au înrăutăţit;
3. CSM şi-a diminuat substanţial, mai ales în ultimii doi ani, rolul său constituţional şi „garant al independenţei justiţiei” (art. 133 al. 1), justiţie care se realizează numai „prin ICCJ şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege” (art. 12 din Constituţie), afirmându-se, deseori, mai ales, ca un „apropiat” al puterii executive în dauna autorităţii judecătoreşti;
4. CSM a gestionat, în ultimii ani, deficitar cariera profesională a judecătorilor şi a procurorilor, activitatea profesională a acestora şi starea disciplinară, facilitând grave disfuncţii în înfăptuirea actului de justiţie şi în respectarea procedurilor judiciare.
4.1. A fost total abandonat, din anul 2000 mecanismul de control profesional, inspecţia profesională periodică, evaluarea practicii de casare, autoanalizarea soluţiilor definitive şi sistemul notelor calificative, întemeiate pe cei mai pertinenţi parametri profesionali şi de etică judiciară, aşa zisul control, limitând-se la inspecţia disciplinară, deseori, ca formă de timorare şi de anchetare a magistraţilor, vădit ineficientă.
4.2. Încrederea judecătorilor şi procurorilor în CSM, ca şi a cetăţenilor, a scăzut în mod evident, mai ales, în ultimii doi ani, pentru ca în anul 2013, să se ajungă la situaţia în care conducerea executivă a CSM sa fie „predată” unui procuror, care nu face parte din puterea judecătorească şi care conduce, în concret, procedurile specifice de exercitare a rolului CSM de garant al infăptuirii justiţiei (de instanţele judecătoreşti) şi de gestionare a carierei judecătorilor, fiind şi titularul dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale privind „conflictele juridice de natură constituţională”, etc.
4.3. Recenta hotărâre a CSM privind „autorizarea”, în general, a exercitării funcţiei de judecător de cei ce aparţin lojilor masonice, cunoscând că principiul fundamentat al masoneriei este acela că „fraţii se sprijină necondiţionat între ei”, relevă aportul distructiv al CSM la calitatea şi moralitatea activităţii judiciare şi preocuparea sa minoră pentru reforma reală, complexă şi deplină a justiţiei.
4.4. Numirea directă, în funcţia de judecător a procurorilor de către CSM, la Cuţile de apel, şi, mai ales la ICCJ, fără ca acei procurori să fi exercitat vreodată funcţia de judecător la primul ori la al doilea grad de jurisdicţie, este, de asemenea, o anomalie gravă a statutului judecătorului, produsă de CSM în acord explicit cu puterea executivă (a se vedea numărul mare de procurori „aduşi” direct la ICCJ, cu precădere la secţia penală).
În această orientare a CSM se încadrează şi „detaşările” numeroase ale procurorilor în diverse funcţii „cheie” din autorităţile administrative, MFP-ANAF, ANI, MAE, MAI, s.a., precum şi numirile ori desemnările altori procurori în înalte demnităţi publice (judecător la CCR, ministrul justiţiei, secretari de stat sau directori în Ministerul Justiţiei, la ANF, s.a.), funcţii, în care, nu odată, fac trimitere la calitatea de procuror.
5. „Contribuţia” Curţii Constituţionale, în ultimii ani, la încadrarea în ordinea constiuţională a actului de justiţie a facilitat strea actuală a magistraturii, decizia nr. 206/2013 (publicată în M.Of. nr. 350/13.06.2013 a CCR, prin care s-a „controlat” decizia nr. 8/2010 a Secţiilor Unite ale ICCJ, dată în interesul legii, fiind ilustrativă, în tendinţa CCR de hegemonie şi imixţiune în activitatea şi competenţa autorităţilor publice.
6. Din păcate nici prin noile coduri nu se realizează reforma casaţiei, impusă, incă, din luna octombrie 2003, prin art. 155 (4) din Constituţie, ICCJ, fiind, privită, sub egida MCV, doar ca o Curte penală de justiţie, ignorându-se, total, de către celalalte autorităţi publice, dar mai ales de CSM, starea reală a înfăptuirii justiţiei la acest ultim nivel de jurisdicţie.
7. Asociaţia „THEMIS-CASATIA” a foştilor judecători şi magistraţi asistenţi ai ICCJ, constată, cu regret, că în perioada 2005-2012, aproape toţi judecătorii în funcţie la ICCJ şi-au încetat activitatea, prin pensionare, în mare parte prin pensionare anticipată (la vârsta de 50 de ani şi 25 de ani de magistratură), situaţie impusă de legile aşa zisei reforme adoptate în sem. I/2005, iniţiate şi aplicate „energic” de puterea executivă bicefală, fără ca CSM să prezinte o strategie şi o poziţie adecvată, după cum nici în privinţa anomaliei legislative intitulată „magistraţi asimilţi”, cu salarii şi pensii ca ale judecătorilor şi procurorilor, şi a altor grave situaţii, nu a existat niciun proiect.
8. Asociaţia „THEMIS-CASATIA” îşi exprimă îngrijorarea faţă de gravele manifestări ale „excesului de putere” din practica unor autorităţi şi a unor funcţionări publici dar şi faţă de frecventele dezechilibre majore din funcţionarea autorităţilor publice, dintre acestea şi societate, generând serioase rezerve cu privire la realitatea şi viabilitatea „statului de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme”, aşa cum este consacrat în art. 1 alin. 3 din Constituţia României.
9. Asociaţia „THEMIS-CASATIA”, care numără 165 de membrii, foşti înalţi magistraţi, în virtutea obiectivelor sale, conferite de Statut, îşi propune să susţină, în continuare, propunerile făcute Comisiei de elaborare a proiectului de revizuire a Constituţiei României, precum şi celelalte acţiuni în sprijinul refacerii încrederii în magistratură judiciară şi a îmbunătăţirii condiţiei judecătorului de scaun şi a acelui pensionar.
10. Membrii asociaţiei, au participat şi la vernisajul expoziţiei de sculptură în lemn – „Miniaturi sculpturale” a colegului lor, judecătorul Petre Similean, prilej cu care a fost lansată cartea acestuia „O nouă pagină în arta sculpturală” şi a avut loc o întalnire prietenească cu marele actor Ion Besoiu.
Secretar Executiv,
VLAD ADRIAN”
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
