ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

NCPC BIG FOUR. Alocuțiunea av. dr. Gheorghe Florea, Președintele UNBR

27.09.2013 | Gheorghe FLOREA
Abonare newsletter

În temeiul Protocolului de colaborare încheiat de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), la 18 iunie 2012, cu Societatea de Științe Juridice, Institutul Naţional pentru Pregătirea și Perfecţionarea Avocaților (INPPA) și-a asumat calitatea de partener în organizarea evenimentului de astăzi, un veritabil proiect ştiinţific comun privind cunoaşterea și aprofundarea Noului Cod de procedură civilă.

La solicitarea organizatorilor, am acceptat să am onoarea de a mă adresa conferinţei la deschiderea lucrărilor sale, cu convingerea că voi exprima, pe cât posibil, năzuinţele majorității avocaţilor români, după o jumătate de an de la punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă.

Aplicarea corectă a noilor norme juridice este o provocare majoră pentru România, pentru toți practicienii din domeniul dreptului.

Avocaţii sunt confruntaţi cu sarcina dificilă de a explica și clienţilor noua legislaţie procesuală, logica ei internă și valorile pe care le promovează.

Misiunea lor este cu atât mai grea cu cât se desfășoară într-un climat în care mentalitățile si deprinderile create în decursul aplicării Codului de procedură civilă din 1865 se confruntă cu soluții legislative noi, cu modalități de interpretare și aplicare a legii corespunzătoare unei culturi juridice în plină evoluție, dar și într-o transformare inerentă impusă de vremurile pe care le străbatem.

Este dificil sa fie explicate soluții  tehnice a căror logică bazată pe vechile reglementări nu poate să surprindă toate eforturile judecătorilor de a disciplina conduite procesuale, de a frâna si a tolera patimile celor care sunt obișnuiți cu desfășurarea imediată a procesului în public, cu aprecieri judiciare percepute ca obiective chiar și numai pentru că au fost determinate de contactul direct și nemijlocit  cu judecătorul în ședință publică, contact apt a furniza imediat lămuriri și explicații, a regulariza de îndată acte procesuale, cu beneficiul manifestării rolului activ al judecătorului din rațiuni ce țin de rosturile de interes public ale justiției statale și, deseori, cu injoncțiunea imediată a judecății când urgența situațiilor de viață reală o impune, ceea ce se percepe mai dificil fără nemijlocirea imediată a celui ce are nevoie de securitate judiciară!

Încă se înțelege deformat transparența în activitatea procesuală, iar practicienii se adaptează greu soluției legislative, în prezent în vigoare, de amânare a intrării în vigoare a procedurii de cercetare a procesului în camera de consiliu, de aplicare în ședință publică a unor reguli create pentru mediul specific acesteia, de limitare în timp a exercitării dreptului la pledoarie  etc.

În condițiile în care a avut loc, concomitent cu intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, modificarea sistemului de circuit intern al dosarelor și schimbarea competențelor de soluționare a unor cauze în curs, cu consecința trimiterii dosarelor la instanțele competente, s-a produs si se va mai produce bulversarea logicii cu care practicienii sunt obisnuiți în derularea procesului, potrivit Codului de procedura civila din 1865. Sunt posibile confuzii  deoarece o perioadă de timp, concomitent, se derulează, chiar la același complet de judecată, litigii în care se aplică vechiul Cod de procedură civilă.

Impactul legislației privind acordarea ajutorului judiciar sau a facilităților la plata taxei de timbru în procedura de regularizare a cererii de chemare in judecată, desfășurarea procedurii de regularizare a căilor de atac în condițiile art. 482 din Noul Cod de procedură civilă (NCPC) și ale art. XVII alin. (3) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecatorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, care fac trimitere la dispozițiile art. XIV alin. (2)-(4) si ale art. V alin. (2)-(5) din aceeași lege, bulversarea logicii legislației conexe NCPC în contextul legislativ survenit, creează dificultați de interpretare și aplicare coerentă a legislației procesuale, care nu pot fi negate.

Abordarea în cadrul conferinței de astăzi a unor probleme controversate, a căror dificultate a fost evidențiată în practica judiciară, de doctrină sau în conferințele organizate cu privire la aplicarea Noului Cod de procedură civilă, are garanția că soluțiile pe care lumea practicienilor în drept le caută, pot fi identificate cu concursul unor renumiți specialiști ai dreptului, prin aplicarea unor metode de interpretare a legii, adaptate cerințelor pragmatice ale noii legislații, bazate pe standarde înalte de competenţă profesională.

Prin aplicarea Noului Cod de procedură civilă parcurgem împreună reconstrucția sistemului juridic românesc.

În desfășurarea conferinței, după ce am observat problematica propusă de participanți să  fie abordată, trebuie să pornim de la premisa că, în domeniul instituțiilor dreptului procesual civil și, implicit, în Noul Cod de procedură civilă, nu a fost vorba de o recuperare legislativă propriu-zisă a fundamentelor dreptului procesual, care să fi impus o reconstrucție totală a Codului de procedura civilă. Instituțiile de drept procesual civil român, de origine continental europeană, nu au fost cu totul alterate în timpul comunismului, când s-a păstrat Codul de procedură civilă din 1865, care a fost rezistent în timp chiar alături și, uneori, în umbra  reglementărilor din Codul de procedură civilă Carol al II-lea (din 1940), abrogat prin art. 83 lit. b) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, neintrat vreodată în vigoare! Există o continuitate între cele două coduri.

Există şi elemente de discontinuitate, de inovație în Noul Cod de procedură civilă. Este posibil ca aceste elemente să fi creat unele dificultăți de receptare a normelor noi, de înțelegere, de interpretare și de aplicare. Așezarea în realitățile vieții social-economice a noilor reglementări va dura, iar timpul va verifica eficiența scontată a noilor norme procesuale, ori va impune corectarea lor, când este cazul.

Noul Cod de procedură civilă ne impune să fim contemporani cu lumea juridică de tradiție continentală europeana! Este o realitate de netăgăduit că, în legislațiile conexe Noului Cod de procedură civilă, există un import masiv de norme juridice din dreptul comunitar, care, inevitabil, au impact în mersul procedurilor judiciare, extrajudiciare, de drept comun sau special reglementate. Firesc, au apărut incoerențe, zone de confuzie, contradicții normative.

Doctrina în domeniul procedurii civile, reprezentată în conferința de astăzi la cel mai înalt nivel, are un rol decisiv în reconstrucția culturii juridice corespunzătoare epocii contemporane, pentru că, atunci când se confruntă tradițiile cu ceea ce se intâmplă, în domeniul dreptului, în întreaga lume și, în primul rând, în Europa, să se țină cont de mediul real, social-economic, în care se aplică norme juridice moderne.

În prezent, în România, doctrina juridică este un instrument esențial în finalizarea eforturilor pe care lumea juridică le face pentru a curma și a preveni practica judiciară neunitară. Am convingerea că, în cadrul conferinței, se vor clarifica cel puțin problemele ce vizează identificarea finalității reale a reglementărilor alese de legiuitor și se vor schimba opinii cu privire la soluțiile cele mai adecvate realității sistemului judiciar românesc care suportă încă, cu evidentă dificultate, impactul noilor reglementări.

Conferința are loc în condițiile în care, în prezent, doctrina privind Noul Cod de procedură civilă înregistrează comentarii importante ale Noului Cod de procedură civilă pe articole, numeroase monografii cu privire la unele instituţii din Noul Cod de procedură civilă. Au fost publicate cursuri universitare adaptate. Există un număr impresionant de articole şi de studii în revistele de specialitate.

Este menirea doctrinei juridice și a educației juridice de orice nivel să impună echilibrul în interpretarea și aplicarea legii, dar și să realizeze reconstrucția mentalităților și deprinderilor în înțelegerea, interpretarea și aplicarea regulilor de drept de către profesiile juridice.

Împreună – juriștii din domeniul elaborării legislației, judecătorii, procurorii, avocații, executorii judecatorești, consilierii juridici, teoreticienii dreptului, formatorii din domeniul educatiei juridice – pot și trebuie să abordeze Noul Cod de procedură civilă din perspectivă substanțial pragmatică și să renunțe la abordarea formalist-dogmatică. În condițiile în care, mai ales instanțele judecătorești nu pot să aibă  numai rolul de a face o simplă aplicare a regulilor Codului dacă jurisprudența constituie tot mai mult „dreptul justificat de aplicarea legii scrise în practica judiciară”, iar precedentul judiciar, consacrat sub forma regulilor legale speciale privind asigurarea unei practici judiciare unitare, prevăzute în Capitolele I si II din Titlul III al Cărții a II-a din Noul Cod de procedură civilă, este un veritabil izvor de drept, rolul creator al practicii judiciare în dezvoltarea dreptului nu trebuie și nu poate fi tăgăduit.

Metoda folosită în practică judiciară, în teorie și în sistemul de educație juridică, bazată pe identificarea unui argument formal bazat pe un izvor de drept instituit expres de lege sau prin precedent judiciar și care conduce totdeauna la soluția că sistemul legislativ oferă doar „un singur răspuns corect” pentru fiecare întrebare, este inaptă să cultive efortul propriu în deslușirea soluției ce se impune într-un caz dat.

Preocuparea de a afla ce este dreptul într-o anumită chestiune petrecută într-un anumit timp și un anumit spațiu și în care rolul central îl are identificarea documentului scris, în care poate fi descoperit dreptul aplicabil stabilit de legislator sau de către instanțele judecătoresti ca factor de decizie, are la bază prezumția că sistemul legislativ este un sistem coerent și că, din regulile abstracte (și valorile incluse în conținutul acestora), se pot identifica totdeauna soluții într-o manieră ce se pretinde a fi obiectivă.

Realitatea demonstrează, însă, că nimeni nu are monopolul adevărului. Nimeni nu are monopolul soluțiilor corecte sau al răspunsului corect, unic.

Este axiomatic ca de esența procedurii civile este corectarea în mod periodic a unei posibile succesiuni de erori, deoarece însuși drumul către aflarea adevărului judiciar este o succesiune de etape procesuale în care se urmărește corectarea unor posibile erori, câtă vreme dreptatea judiciară se imparte de oameni, iar omul este o ființă sortită greșelii.

Adevărul nu poate să fie accesibil numai prin viziunea unei părți si, chiar dacă nu suntem într-un domeniu al noutății permanente în dreptul procesual civil, juristul pregătit pentru practica dreptului nu este doar cel care vede din cărți soluțiile, ci cel care le descoperă în spețele noi pe care le are  de rezolvat, în raport de  situații  concrete.

Avocatul iși justifică existența profesională reală prin activitatea inovatoare, de creație a soluției juridice pe care fiecare speță o impune și la care norma juridică îl obligă sa recurgă pentru a fi protejate și securizate interese juridice concrete, reale, neplasate în domeniul unui text de lege abstract.

Iată de ce argumentele independente care vizează valorizarea unei posibile solutii date în interpretarea corectă a normelor juridice inovatoare din Noul Cod de procedură civilă nu pot avea un rol secundar.

Abordarea instrumentală și funcțională a operațiunilor de interpretare și aplicare a dreptului procesual într-o manieră pragmatică este, în prezent, în concordanță cu tendințele europene ale de-formalizării procedurii judiciare. Există, justificat, tendința pe plan mondial de sacrificare a formalismului procesual în favoarea realizării justiției efective, cu conservarea garanțiilor procesuale. Noul Cod de procedură civilă nu a ignorat această tendință.

Analiza sistematică a noilor dispoziții procesuale prin trecerea de la formă la substanță facilitează transferul de idei si dezvoltă argumentarea. Numai astfel se incurajează gândirea proprie, element al unei structuri mentale specifice culturii juridice moderne, care repugnă dogmatismul si pozitivismul exacerbat.

Este nevoie ca, și în cadrul unor Conferințe de genul celei la care participăm, prin dialogul interior al participanților avizați și familiarizați cu noile reglementări, fiecare să încerce să dezvolte raționamente juridice proprii cu privire la problematica abordată.

Dialogul interior, eventual și exteriorizat, în limita timpului disponibil, este necesar, deoarece unui jurist de buna-credință îi este imposibil să găsească de unul singur soluții adecvate, fără a-și cultiva obișnuința de a asculta și o altă opinie juridică pentru a-și formula un rationament juridic propriu, pentru a nu risca să preia tale quale soluții juridice gata date în prealabil de altul și de a abdica, procedând astfel, de la demnitatea propriului său profesionalism.

Fiecare jurist participant la un dialog constructiv are propriile sale opinii juridice. Ele reflectă totdeauna o parte a adevărului.

Adevărul fiecăruia este parțial și de multe ori se dovedește a fi distorsionat de anumite scopuri pragmatice, de o anumită pregătire profesională, de o anumită modalitate de percepție, de valori etice etc.

Receptarea Codului de procedură civilă în litera și în spiritul lui necesită o gândire juridică și o pregătire profesională specifică domeniului dreptului procesual civil.

Din perspectiva profesiei de avocat, noul Cod de procedură civilă impune, inevitabil, o reînvățare a materiei și provoacă avocații să ridice întrebări, să propună noi soluții, creative, de interpretare și de aplicare concretă a unei norme juridice.

Pentru un avocat, dreptul procesual civil este, prin excelentă, conservator, dar este, totodată, străin dogmatismului. Iată de ce un demers doctrinar nu poate suplini litera legii, nici cerința apărării efective, a intereselor legitime concrete, ale unui client.

Nutresc convingerea că, în cadrul Conferinței la care participăm, vom identifica soluții care nu permit ca, o aplicare strictă si excesivă a „literei legii” să provoace si să cultive perceptia că noul Cod de procedură civilă ar impune o durată mai îndelungată a procesului civil, mai ales în partea de pregătire a procedurii desfășurate public, deoarece, inevitabil, încărcătura rolului instanțelor determina ”calculatorul” să prelungească în timp intervenția efectivă a judecății până la un moment în care judecata devine ineficientă!

Sunt convins că lucrările conferinței vor confirma încă o dată că valorile promovate de organizator – Societatea de Științe Juridice – sunt valori supreme pentru juriștii practicieni, care apără adevărul, cred în lege, știu că viitorul a început deja, că numai promovând valoarea reală și conlucrarea onestă vor reuși să demonstreze că societatea viitorului este și pentru juriști activi, inteligenți și moderați!

Am enumerat valorile înscrise în actul de înființare al Societății de Științe Juridice, căreia îi dorim succes în organizarea unor conferințe asemănătoare!

Av. dr. Gheorghe FLOREA
Președinte Uniunea Națională a Barourilor din România

* Alocuțiune la conferința NCPC BIG FOUR, București, 27 septembrie 2013

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “NCPC BIG FOUR. Alocuțiunea av. dr. Gheorghe Florea, Președintele UNBR”

  1. Marius GAVRILĂ spune:

    Felicitari pentru conferinta. Putem spera sa postati si o inregistrare pe site, intr-un viitor apropiat?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate