Interviu Laura Codruța Kovesi. Despre ce fac procurorii DNA. VIDEO
3 octombrie 2013 | JURIDICE.ro
Alina Matei: Buna ziua. Avem privilegiul de a discuta astăzi cu doamna Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție în biroul căreia ne aflăm. Mulțumim că ați acceptat să ne acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Ați fost numită procuror șef al DNA după un scurt stagiu la Bruxelles, ca și înalt reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană și după două mandate de procuror general al României. Cum a fost această perioadă de la numire?
Laura Codruța Kovesi: A fost, practic, o continuare a activității pe care am avut-o și în calitate de procuror general, pentru că trebuie să spun că procurorul general a condus activitatea Direcției Naționale Anticorupție prin intermediul procurorului șef, deci, practic, mi-am reluat vechile obiceiuri profesionale, dacă pot să spun așa, sigur într-o variantă mai simplificată pentru că volumul de activitate aici, dintr-o anumită perspectivă, este mai mică față de cea pe care o aveam în calitatea de procuror general, dar este o activitate mult mai activă, dacă pot să spun așa, colectivul de procurori pe care în mare parte dintre ei îi cunoșteam din funcția de procuror general, pot să spun că sunt o echipă de procurori profesioniști, bine pregătiți profesional, foarte activi și atunci sigur că este foarte ușor să-ți desfășori activitatea când ai un astfel de colectiv. Echipa managerială care s-a constituit după 15 mai 2013, după data numirii mele în această funcție, este o echipă foarte bună. Adjunctul meu, domnul procuror șef Călin Nistor, este un bun profesionist, facem o echipă bună, împreună și cu domnul Marius Iacob, și cred că, din această perspectivă, lucrurile merg într-o direcție bună. Semnalul de continuitate și de stabilitate pe care l-am dat, atât cu ocazia interviului în fața membrilor, dar și prin activitățile pe care le-am desfășurat în perioada mandatului, cred că au fost bine percepute în cadrul colectivului, iar rezultatele obținute în această perioadă dovedesc acest lucru.
Alina Matei: Procurorul șef este un fel de mână dreaptă a procurorului general al României. Potrivit legii, acesta este un manager cu cele două componente importante: administrativă și de coordonare a activității profesionale. Practic, acesta nu instrumentează dosare. De unde percepția că procurorul șef al DNA dispune reținerea unuia sau a altuia, pune sechestru pe averea unuia sau a altuia. De unde această percepție în public?
Laura Codruța Kovesi: Da, există o diferență între percepție și realitate. Într-adevăr, procurorul șef al DNA nu instrumentează dosare penale, nu dispune măsuri preventive, nu dispune măsura confiscării, ci, potrivit legii, verifică legalitatea actelor și măsurilor dispuse de procurorii pe care îi are în subordine și are, intr-adevăr, mai multe atribuții manageriale organizatorice în ceea ce privește această activitate. Poate că această percepție pleacă dintr-o necunoaștere a atribuțiilor procurorului șef. Din aceste motive pe site-ul nostru se pot găsi foarte multe informații cu privire la activitatea procurorilor din DNA, competențele pe care aceștia le au, ce atribuții cad în sarcina procurorilor DNA, procurorilor cu funcții de conducere. Cred că această percepție este influențată poate, uneori, și de o necomunicare foarte bună cu publicul. De aceea încercăm ca toate comunicatele de presă și toată informarea publică pe care încercăm să o realizăm într-un limbaj mai puțin tehnic, știți că de foarte multe ori magistrații au tendința de a se exprima și de a scrie foarte tehnic, ori nu toți cetățenii sunt obișnuiți să li se adreseze în acest fel și atunci poate este și vina noastră că nu știm să transmitem semnalul într-o măsură mult mai simplificată și mai puțin tehnică, dar din punct de vedere juridic. Din punct de vedere al legilor speciale care ne ghidează activitatea, procurorul șef al DNA nu instrumentează dosare penale.
Alina Matei: Vorbeați adineaori despre competențele procurorilor DNA, vreau să vă întreb, se poate vorbi de o modificare a competențelor aduse de Ordonanța 40, în sensul reducerii competențelor DNA?
Laura Codruța Kovesi: Este o reducere a competenței DNA în ceea ce privește faptele care au ca obiect infracțiunea de înșelăciune și evaziune fiscală cu prejudicii de peste un milion de euro, însă această modificare legislativă a fost propunerea Direcției Naționale Anticorupție, a fost agreată de către Consiliul Superior al Magistraturii și însușită de către Ministrul Justiției și a plecat de la niște necesități obiective. Adică activitatea DNA era sufocată, dacă pot să spun așa, cu dosare care aveau acest obiect, numărul de procurori care instrumentau aceste dosare era foarte redus și am să vă dau un exemplu: la secția a doua, un număr de aproximativ 12 procurori trebuiau să gestioneze aproape 2000-2500 de dosare. Sunt procurori care aveau în lucru și și au în continuare în lucru peste 120 de dosare compexe, pentru că un dosar în care ai prejudiciu peste un milion de euro este un dosar complex, poate nu întotdeauna investighezi o singură persoană, poate investighezi 15 sau 20 de persoane și atunci este foarte dificil ca, în aceeași perioadă de timp, să lucrezi la 120 de dosare. Polițiștii pe care acești procurori îi aveau la dispoziție de asemenea erau într-un număr redus, unul sau doi polițiști în poliția judiciară a Direcției Naționale Anticorupție care lucrau cu acești procurori, și atunci s-a formulat această propunere, iar din punctul nostru de vedere este binevenită pentru că, în acest fel, procurorii direcției se pot axa pe cauzele cu adevărat importante și pe cauzele care au legătură directă cu fapte de corupție, pentru că, până la urmă, obiectivul principal al DNA este să investigheze cauzele de corupție. De câte ori o infracțiune de înșelăciune sau de evaziune fiscală este în legătură cu o faptă de corupție, aceste fapte vor fi investigate de Direcția Națională Anticorupție, chiar dacă această Ordonanță a fost modificată, iar cauzele care aveau prejuricii peste un milion de euro nu mai intră în competența DNA. Deci indiferent de prejuriciu, dacă o astfel de infracțiune este în legătură cu o faptă de corupție ea va fi investigată de procurorii DNA.
Alina Matei: Vorbind de competeța DNA, vreau să vă întreb cum stă DNA-ul la capitolul posturi vacante, sunt posturi vacante de procurori?
Laura Codruța Kovesi: La preluarea mandatului, așa cum am prezentat și la interviul susținut în fața Consiliului Superior al Magistraturii, numărul de posturi vacante era undeva la un procent de 20%, pot să spun că această vulnerabilitate s-a remediat. Între timp am delegat foarte mulți procurori în funcțiile vacante și, în special, ne-am orientat în recrutarea procurorilor care au lucrat pe acest segment de activitate și anume pe procurorii din rețeaua de combatere a micii corupții pe care am creat-o în calitatea de procuror general. Sunt foarte mulți procurori din sistem care au lucrat pe partea de corupție, pe majoritatea dintre ei i-am sunat, le-am propus să vină la DNA și au acceptat. Mă bucură faptul că există foarte mulți procurori din sistem care doresc să vină la Direcția Națională Anticorupție. Momentan nu avem foarte multe funcții vacante, însă cu ocazia organizării interviurilor de admitere la DNA, toți acești procurori se pot prezenta. Este foarte bine că avem o sursă de recrutare a procurorilor pentru DNA, pentru că aici avem nevoie de procurori cu experiență în investigarea cauzelor de corupție, avem nevoie de procurori care au o vechime minimă de 6 ani și, în special, vin procurori care sunt foarte buni profesioniști și care sunt și foarte activi în activitate.
Alina Matei: Vorbeați, în proiectul de management prezentat în fața Plenului CSM, de o analiză gris de corupție a instituțiilor publice în fiecare județ cu exemple pe Constanța și pe București, iar rechizitoriile nu reflectă această activitate infracțională acolo unde este prezentă. Cum s-ar putea face altfel?
Laura Codruța Kovesi: Am dispus tuturor procurorilor să facă astfel de analiză, am făcut și noi niște evaluări ale activității, în special pe anumite structuri teritoriale, și am constatat că există servicii teritoriale care nu abordează toate domeniile în care sunt suspiciuni că sunt fapte de corupție. Spre exemplu, sunt foarte puține servicii teritoriale care se axează pe corupția din administrație. Am încercat să identificăm aceste cauze, de foarte multe ori colegii se plâng că nu au informații din zona respectivă, însă poți să te sesizezi din informații care apar în spațiul public, poți să te sesizezi din informații care apar din presă. Ceea ce este îmbucurător este că faptul că cetățenii au încredere în activitatea DNA și în foarte multe din aceste situații se prezintă la sediile noastre și doresc să facă denunțuri. Sunt foarte multe dosare penale care au plecat de la denunțuri care au fost formulate de cetățeni și acest lucru bucură. Încercăm, prin evaluarea pe care am făcut-o și pe care am dispus-o și urmează să fie analizată la sfârșitul acestei luni, să identificăm cauzele pentru care procurorii din structurile teritoriale nu abordează puncte strategice în zonele în care își desfășoară activitatea.
Alina Matei: Intrarea în vigoare a noilor coduri (penal și de procedură penală) ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare și îmbunătățire a activității DNA-ului și mă refer la tehnicile speciale de supraveghere și cercetare, spuneați dumneavoastră în proiect. Eu vin și vă întreb, cum stau procurorii cu pregătirea profesională?
Laura Codruța Kovesi: Stau foarte bine. În cadrul Direcției Naționale Anticorupție, se fac forme de pregătire profesională, încercăm să le organizăm atât la nivel central cât şi la nivelul structurilor teritoriale. Sunt convinsă că, în momentul în care cele două coduri vor intra în vigoare, procurorii DNA vor fi foarte familiarizaţi cu noile instituţii, vor fi familiarizaţi cu noile dispoziţii şi le vor putea aplica de îndată. Din perspectiva Codului penal, pentru că aici avem o influenţă foarte mare a activităţii DNA, în special în ceea ce priveşte termenele de prescripţie, pentru că acestea sunt reduse pentru o parte dintre dosarele pe care noi le avem în lucru sau o parte dintre dosarele care sunt pe rolul instanţelor de judecată vor fi în pericol de prescriere şi atunci la nivelul conducerii am dispus măsuri pentru ca dosarele care sunt mai vechi de un an de la sesizare să fie soluţionate cu celeritate, tocmai pentru a evita aceste situaţii de prescriere.
Alina Matei: În România de astăzi, se reţin procurori şi judecători de la cele mai înalte unităţi de Parchet până la cele mai înalte instanţe, inclusiv Înalta Curte, pentru fapte de corupţie. Eu am o dilemă şi vreau să aflu părerea dumneavostră: de ce cred aceştia, fie ei procurori sau judecători, că dacă săvârşesc fapte penale, şi de bună seamă că ştiu că ceea ce săvârşesc reprezintă infracţiuni, nu vor fi depistaţi?
Laura Codruţa Kovesi: Acest lucru cred că trebuie să vi-l explice unul din aceşti procurori. Este totuşi interesant pentru noi, dacă pot să zic aşa, faptul că, de foarte multe ori, magistraţi de la aceeaşi unitate de Parchet sau de la aceeaşi instanţă au fost prinşi pentru fapte de corupţie deşi cu o lună înainte sau cu două luni înainte colegi de-ai lor au fost cercetaţi, au fost trimişi în judecată, au fost arestaţi exact pentru acelaşi gen de fapte. Ce este important este faptul că noi acordăm o atenţie deosebită corupţiei în sistemul judiciar şi, cel puţin de la preluarea mandatului, acest lucru a constituit o prioritate şi va fi o prioritate. Există, dacă vreţi, „un mit” că procurorii DNA investighează numai fapte de corupţie în afara DNA-ului. Iată că la preluarea mandatului am avut informaţii că un procuror din DNA comite astfel de fapte, motiv pentru care i s-a deschis dosar penal, a fost investigat, s-au dispus măsuri preventive, sigur, beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, însă este o dovadă a faptului că investigăm pe toată lumea care comite sau care este suspectat că săvârşeşte fapte de corupţie, fără privilegii, fără să avem probleme că este colegul nostru sau nu. Cred că investigarea unui astfel de dosar dovedeşte că procurorii din DNA sunt obiectivi în anchetele pe care le fac.
Alina Matei: Procurorul DNA nu este prezent în spaţiul public în carne şi oase. Însă din presă, de la televizor aflăm aproape în fiecare zi pe cine au chemat procurorii DNA la audieri, pe averea cui s-a pus măsura sechestrului asigurător, ce percheziţie şi unde a avut loc. Acesta nu merge la televizor, nu dă interviuri si nu are cont de Facebook? Nu face nimic din toate astea pentru că, în opinia mea nu are timp, el lucrează. Este aproape mai puţin vizibil decât un judecător. Aşa ar trebui să stea lucrurile sau altfel?
Laura Codruţa Kovesi: Din punct de vedere instituţional, cred că aşa ar trebui să stea lucrurile, iar comunicarea publică să se facă prin biroul de presă, aşa cum se întâmplă şi acum. Ce pot eu să va spun, pot să vă spun că în fiecare dimineaţă când vin la birou, la intrarea laterală este plin de presă, în fiecare dimineaţă. Nu există zi în care jurnaliştii să nu fie prezenţi la Direcţia Naţionlă Anticorupţie pentru că ştiu că în fiecare zi se întâmplă ceva. Din acest punct de vedere, eu cred că activitatea noastră a fost reflectată obiectiv în marea majoritate a publicaţiilor online, scrise, mass-media. Pentru noi, este important să fim transparenţi, este important să transmitem informaţia corect, să transmitem informaţia la timp, dar doar în acele situaţii în care se poate face acest lucru. Colegii procurori sunt axaţi pe anchetele pe care le au, sunt axaţi pe activităţile profesionale pe care le au, dar avem un birou de presă în care doi sau trei oameni se ocupă doar de comunicare publică. Cred că mediatizarea anchetelor pe care le facem, mediatizarea condamnărilor pe care le obţinem au dus foarte mult la creşterea încrederii în DNA. S-a făcut un studiu, chiar luna trecută, cu privire la încrederea pe care publicul o are în DNA şi pot să vă spun că, din luna mai a acestui an până în prezent, încrederea cetăţenilor în activitatea DNA a crescut cu 5%. Şi acesta este un lucru îmbucurător pentru noi, pentru că încrederea oamenilor în ceea ce facem ne ajută, înseamnă că ne desfăşurăm munca în mod corect şi obiectiv.
Alina Matei: Sunt dosare de care noi auzim fie din presă, aşa cum vă spuneam, fie din comunicatele DNA-ului. Dosare importante, dosare care interesează, de exemplu dosarul refrendumului, ce ne puteţi spune despre el?
Laura Codruţa Kovesi: Da, urmărirea penală a fost finalizată, toată activitatea de strângere a probelor a fost încheiată, procurorul de caz mi-a depus proiectul de soluţie, urmează ca, potrivit legii, să verific legalitatea soluţiei ce mi-a fost propusă, şi, în zilele următoare o să fac acest lucru.
Alina Matei: DNA a performat în mod constant, indiferent de ce au spus unii şi alţii, şi acest aspect a fost subliniat de altfel şi în raportul Comisiei Europene din vara anului trecut. Se spune chiar aşa: „Rezultatele DNA reprezintă unul dinte cele mai semnificative progrese înregistrate de România de la aderare”. Vreau să vă întreb: cum ar fi arătat România fără DNA?
Laura Codruţa Kovesi: Haideţi să ne uităm cum arăta România în anii 2003, 2004 înainte de înfiinţarea DNA-ului, înainte de a se face astfel de anchete şi aveţi răspunsul la întrebarea dumneavoastră.
Alina Matei: Aşadar DNA-ul nu face dosare doar într-o anumită direcţie, aşa cum în presă am citit, că DNA-ul se duce spre anumiţi oameni, fie politici, fie din alt mediu social?
Laura Codruţa Kovesi: Nu este adevărat şi aş vrea să dărâm această percepţie care există prin două argumente: în primul rând, noi investigăm fapte cu care suntem sesizaţi. Suntem sesizaţi de Serviciile de Informaţie, suntem sesizaţi de poliţie, de cetăţeni, de diverşi petenţi, de alte instituţii. Sigur că, în momentul în care primim sesizări şi suntem învestiţi cu cercetarea unor fapte de corupţie, pentru că aceasta este competenţa DNA-ului în principal, noi suntem obligaţi să investigăm aceste fapte. Deci, noi nu putem să controlăm dacă primim 10 sesizări privind 10 miniştri sau 10 sesizări privind directori de companie. Noi dacă primim acele sesizări suntem obligaţi să le înregistrăm. Sigur că există şi sesizări din oficiu. De foarte multe ori aceste sesizări din oficiu au avut la bază informaţii care au apărut în presă, informaţii care au fost furnizate de diverse persoane care au venit şi au denunţat fapte de corupţie. Însă ceea ce este important este că Direcţia Naţională Anticorupţie a investigat persoane din toate partidele, persoane care au deţinut anumite funcţii importante în statul român sau mai puţin importante, pentru că noi investigăm persoane în funcţie de faptele pe care le cercetăm, nu în funcţie de calitatea persoanei, dacă aparţine unui anumit partid politic sau dacă are o anumită funcţie. Sigur că, potrivit legii, dacă se comite o faptă de corupţie de către o persoană care deţine o anumită calitate cum este cea de procuror, de judecător, de notar, de avocat ne atrage în mod automat competenţa. Şi atunci, sigur că există această percepţie greşită că noi investigăm anumite persoane. Dar, pot să vă spun că în ultimii ani, cel puţin în ultimii 7 ani, pentru că eu cunosc activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie foarte bine în ultimii 7 ani, au fost investigate persoane din toate partidele politice, persoane care au deţinut toate funcţiile, deci nu doar anumite zone sau anumite partide. De asemenea, sunt domenii diverse: au fost anchete în domeniul educaţiei, în domeniul sănătătii, corupţia în sistemul judiciar până şi în domeniul sportului pentru că am avut acele anchete în care au fost diverse fapte de corupţie comise în domeniul sportului. Deci, DNA-ul se axează şi vizează toate zonele în care se pot comite sau se comit fapte de corupţie.
Alina Matei: Cunosc prin intermediul internshipului organizat de Societatea de Ştiinţe Juridice studenților la Drept din întreaga ţară, tineri studenţi care vor să devină procurori la DNA. Aveţi o experienţă imbatabilă. Nu vreau să vă întreb ce sfaturi le-aţi da, ci ce le-aţi împărtăşi din această experienţă?
Laura Codruţa Kovesi: Sunt foarte multe lucruri pe care le poţi împărtăşi colegilor care vin în sistem. Ce pot să le transmit: le trasmit să înveţe, să reuşească să fie admişi la Institutul Naţional de Magistratură, să-şi facă stagiile care sunt necesare şi după 6 ani îi aşteptăm la DNA. Dar pot să le spun un singur lucru că vor obţine aceste rezultate sau vor ajunge în DNA doar dacă sunt buni profesionişti şi dacă sunt foarte activi şi curajoşi pentru că acesta este modelul procurorului DNA: să fii profesionist, să fii curajos, proactiv.
Alina Matei: O ultimă rugaminte am la dumeavoastră: un mesaj pentru utilizatorii JURIDICE.ro.
Laura Codruţa Kovesi: Sunt unul dintre cei care citesc foarte mult acest site, mă bucur că există foarte mulţi utilizatori care îşi exprimă opiniile, chiar dacă de multe ori nu sunt de acord cu opiniile exprimate. Este important să le citim pentru că din astfel de divergenţe pot apărea soluţii foarte bune pentru sistemul judiciar şi pentru activitatea noastră, însă sincer, mi-aş dori să fie mult mai mulţi utilizatori în domeniul dreptului penal, pentru că acesta este domeniul nostru de interes.
Alina Matei: Vă mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine astăzi.
Laura Codruţa Kovesi: Şi eu vă mulţumesc.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
