BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Contravenţii
CărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Proiectul de modificare a codului rutier în urma dezbaterii publice. Scurte observaţii
07.10.2013 | Mircea URSUȚA


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

In urma cu doua saptamâni am analizat succint, tot pe JURIDICE.ro, în materialul intitulat „Observaţii cu privire la proiectul de modificare a Codului rutier aflat în dezbatere publică”, unele prevederi discutabile ale proiectului de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, proiect aflat atunci în dezbatere publică.

În data de 20 septembrie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a publicat o altă versiune a proiectului de modificare a Codului rutier, rezultată în urma dezbaterii publice a proiectului iniţial, iar până acum proiectul nu a fost adoptat de către Guvern prin ordonanţă de urgenţă.

Faţă de forma iniţială, proiectul publicat în 20 septembrie 2013 conţine mai multe elemente de noutate, iar unele prevederi din proiectul iniţial au fost înlăturate.

Din păcate, noua formă a proiectului nu rezolvă problema aplicării echitabile a sancţiunilor, prin prisma gravităţii faptei în scopul reducerii numărului de accidente rutiere, scop declarat al modificării  legislative.

Astfel, faţă de proiectul iniţial, chiar dacă se reduc limitele suspendării dreptului de a conduce în urma săvârşirii unei contravenţii sau a unei fapte prevăzute de legea penală care nu atrage aplicarea unei pedepse, fie în urma aprecierii pericolului social concret fie în urma împăcării părţilor sau a retragerii plângerii prealabile, în realitate, acestea rămân superioare ca şi cuantum[1] celor executate efectiv în urma condamnării pentru comiterea unei infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice.

Această „anomalie legislativă” este posibilă deoarece nu se modifică dispoziţiile art. 116 din „Codul rutier”, care prevăd faptul că în situaţia în care se dispune anularea permisului de conducere, ca urmare a condamnării pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, persoana a cărui permis a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis după un an de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a aplicat pedeapsa cu suspendarea condiţionată sau cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Analizând această prevedere legală care va rămâne nemodificată în comparaţie cu prevederile proiectului de modificare a „Codului rutier”, constatăm că o persoană care va fi condamnată „cu suspendare” pentru un accident soldat cu decesul uneia sau a mai multor persoane (căreia i se va prelungi dreptul de circulaţie pe durata procesului penal), va „sta” fără permis un an, în timp ce unei persoane care comite un accident soldat numai cu pagube materiale îi va fi suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice tot pe aceeaşi perioadă. Mai mult, dacă accidentul pentru care se dispune o soluţie de netrimitere în judecată are ca urmare vătămarea corporală a unei persoane, se produce ca urmare a încălcării unei norme rutiere prevăzute la art. 103 alin 1 lit e) (în forma din proiect), suspendarea permisului se va dispune pentru o perioadă de doi ani, repectiv persoana în cauză va executa o sancţiune în cuantum dublu faţă de autorul unui accident mortal condamnat cu suspendare.

De aceea, apreciem că legiuitorul ar trebui să opteze pentru înlăturarea soluţiei de anulare a permisului în urma condamnării pentru o infracţiune rutieră, concomitent cu instituirea unor termene de suspendare mult mai mari decît cele din legislaţia actuală, diferenţiate în funcţie de consecinţele produse şi de gravitatea încălcării legislaţiei rutiere.

Dincolo de această problemă, proiectul în formă modificată este net superior celui iniţial, în ceea ce priveşte dozarea şi aşezarea graduală a limitelor suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice, cînd aceasta ia forma unei sancţiuni contravenţionale complementare, cuantumul concret al sancţiunilor fiind, până la urmă, un criteriu la libera apreciere a legiuitorului.

O prevedere nouă, benefică din punctul meu de vedere, este aceea conţinută în art. 103 alin 2 (în forma propusă) prin care se instituie cu privire la contravenţiile care atrag aplicarea directă a sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice o formă de „recidivă contravenţională”, prevăzându-se aplicarea unei suspendări în cuantum dublu în ipoteza comiterii din nou a aceleiaşi fapte în interval de trei ani de la expirarea perioadei de suspendare aplicată pentru prima contravenţie.

O altă prevedere nouă, profund greşită şi vădit neconstituţională, este cea referitoare la modificarea art. 95 din „Codul rutier”, în sensul introducerii unei noi sancţiuni, respectiv „suspendarea dreptului de a conduce pe durată nedeterminată”.

Astfel, se prevede, în esenţă, că „suspendarea dreptului de a conduce pe durată nedeterminată” este o sancţiune contravenţională principală, care va fi aplicată de instanţă, conform procedurii aplicării sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, în ipoteza în care persoana sancţionată cu amendă nu achită amenda şi nu există posibilitatea executării silite.

Dincolo de faptul că, prin această prevedere se încearcă creşterea încasărilor din amenzi, prevederea propusă este absurdă şi neconstituţională, din următoarele considerente, pe care îmi permit doar să le punctez, dezvoltarea acestora nefiind posibilă prin specificul prezentului material:

– o sancţiune contravenţională principală se aplică întotdeauna în urma constatării unei contravenţii şi nu ca urmare a imposibilităţii executării altei sancţiuni principale.

– numai cu titlu de excepţie, prestarea unei activităţi în folosul comunităţii poate fi aplicată, cu caracter subsidiar, în cazul în care nu se poate executa sancţiunea principală a amenzii prin înlocuirea acestei sancţiuni

– totuşi, prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se poate aplica direct în cazul unor contravenţii expres prevăzute de lege.

– am avea astfel o sancţiune principală care nu s-ar aplica niciodată direct, fapt contrar oricărei logici.

– chiar dacă am trece peste argumentele de mai sus, trimiterea trebuia făcută la procedura înlocuirii amenzii cu „munca în folosul comunităţii” şi nicidecum la procedura aplicării directe a acestei sancţiuni, care nu poate fi pusă în practică.

– nu se poate institui o sancţiune „pe durată nederminată”. Sancţiunea trebuie să fie proporţională cu încălcarea normelor sociale ce a condus la aplicarea ei.

– textul este neconstituţional din cel puţin două puncte de vedere. Dincolo de faptul că o sancţiune nu poate fi aplicată „pe durată nederminată” , aplicarea acesteia prin transformarea unor amenzi în cuantumuri diferite, ar însemna o încălcare a principiului egalităţii în faţa legii, sancţiuni diferite urmând a fi înlocuite cu o sancţiune „egală pentru toţi”. În al doilea rând, prin condiţionarea încetării sancţiuni „pe durată nederminată” de achitarea amenzii, se condiţionează încetarea acesteia de criterii legate de avere, aspect stabilit ca neconstituţional, spre exemplu prin Decizia nr. 463/1997 a Curţii Constituţionale[2].

Faţă de cele de mai sus, sper (încă) ca această prevedere să nu se regăsească în proiectul ce va fi adoptat de Guvern.

În fine, proiectul menţine prevederile iniţiale referitoare la lipsa caracterului suspensiv al plângerii contravenţionale şi la posibilitatea obţinerii suspendării pe cale judiciară, cauţiunea fiind majorată de la 10% la 20% din valoarea amenzii.

Dacă această prevedere va fi adoptată, se va produce o creştere substanţială a numărului de dosare aflate pe rolul judecătoriilor din ţară, fapt care apreciez că nu este necesar raportat la gradul de aglomerare actual al acestora.

Din păcate, aceasta este doar o formă a proiectului care, conform „practicii constante” a legiuitorului nostru, va fi diferită de forma ce va fi adoptată de Guvern.

Cred că modificările propuse ar trebui să îmbrace forma unui proiect de lege şi nu cea a unei ordonanţe de urgenţă şi, mai mult decât atât, o adevărată reformă a domeniului rutier ar presupune elaborarea unui nou act normativ mai „închegat” decât actuala OUG 195/2002, peticită şi răspeticită.


[1] Pentru o comparaţie în vechea formă a proiectului, a se vedea M. Ursuţa, Observaţii cu privire la proiectul de modificare a Codului rutier aflat în dezbatere publică, la www.juridice.ro, nota 3 subsol.
[2] Publicată în Monitorul oficial nr. nr. 53 din  6 februarie 1998. Curtea a apreciat că prevederile art. 81 alin. 4 din Codul penal, în forma în vigoare la acea dată sunt neconstituţionale întrucât condiţionează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de plata despăgubirilor solicitate de partea civilă, instituind o discriminare pe criteriul averii.


dr. Mircea URSUȚA
lector, Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea
avocat, Baroul Bihor

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate