Despre Codul insolvenței. Câteva comentarii
8 octombrie 2013 | George Albert IONESCU
Prin Ordonanta de Urgenta nr. 91/4 octombrie 2013, legiuitorul a adus o serie de modificari in procedura insolventei, care afecteaza toti participantii la procedura, indiferent ca sunt societati debitoare, practicieni in insolventa sau creditori.
Noua reglementare extinde aria de aplicabilitate a procedurii insolventei, prevederile cuprinse in OUG nr. 91/4 octombrie 2013 fiind aplicabile profesionistilor, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, precum si regiilor autonome. Noua reglementare nu se aplica in unitatile si institutiile de invatamant preuniversitar, universitar si entitatile privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica.
In vechea reglementare, inventarierea averii debitorului se declansa la intrarea in faliment, fiind o atributie a lichidatorului judiciar. Potrivit art. 58 din OUG nr. 91/4 octombrie 2013, obligatia de inventariere a bunurilor debitorului incuba administratorului judiciar, acest lucru sugerand faptul ca legiuitorul a dorit sa instituie un control al patrimoniului debitorului inca de la inceputul procedurii insolventei si nu abia la intrarea in faliment asa cum era prevazut in vechea reglementare.
Un aspect deosebit de important priveste modificarea procedurii de anulare a actelor frauduloase incheiate de debitor in frauda creditorilor, procedura prevazuta la art. 117 din OUG nr. 91/4 octombrie 2013. Pentru anumite acte sau operatiuni s-a micsorat perioada analizata, iar in privinta altora s-a extins. Astfel, anularea actelor de transfer cu titlu gratuit priveste perioada cuprinzand cei 2 ani anteriori deschiderii insolventei fata de 3 ani cat era prevazut in vechea reglementare. Aceasta modificare poate fi pe de o parte benefica pentru practicianul in insolventa raportat la faptul ca va conduce la diminuarea perioadei ce trebuie examinata de acesta, insa poate fi in detrimentul creditorilor deoarece ii faciliteaza debitorului ascunderea operatiunilor frauduloase, data fiind perioada mai scurta de timp in care aparenta de solvabilitate trebuie mentinuta. Anularea operatiunilor in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita priveste perioada de 6 luni anterioara deschiderii insolventei, fata de 3 ani cat era prevazut in reglementarea anterioara. O marire a perioadei analizate putem sa observam la platile anticipate ale datoriilor, respectiv s-a extins perioada de la 120 de zile anterioare deschiderii procedurii la 6 luni. De asemenea, o extindere apare si in cazul creantelor chirografare asupra carora s-a contituit un drept de preferinta, prin noua reglementare s-a extins perioada analizata de la 120 de zile anterioare deschiderii procedurii la 6 luni.
In ceea ce priveste rapoartele de evaluare intocmite in cauza, prin noua reglementare s-a instituit posibilitatea pentru administratorul judiciar si pentru oricare dintre creditori de a formula obiectiuni impotriva rapoartelor intocmite in cauza. Obiectiunile se vor formula in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a unui anunt cu privire la depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei. In cazul in care judecatorul sindic admite cererea, evaluatorul este obligat, sub sanctiunea unei amenzi, sa raspunda la obiectiunile incuviintate.
Potrivit art. 133 alin. (3) din OUG nr. 91/4 octombrie 2013, executarea planului de reorganizare nu va putea depasi un an, socotit de la data confirmarii. Apreciem ca acordarea unui termen de numai un an pentru redresarea unei societati aflate in dificultate financiara reala, este insuficient. Efectele acestei prevederi vor fi cu atat mai grave in ceea ce priveste marile companii, cu pierderi proportionale cu activitatea acestora, companii care, in acest mod, nu vor mai putea evita falimentul.
In conformitate cu art. 123 – alin. (1) din OUG nr. 91/4 octombrie 2013, practicianul in insolventa poate denunta contractele in derulare intr-un termen de prescriptie de numai 3 luni de la data deschiderii procedurii insolventei. Acest nou termen va fi insuficient, in special in cazul societatilor mari, cu o activitate ampla, care necesita mult mai mult timp pentru analiza oportunitatii continuarii diverselor relatii contractuale. Mai mult decat atat, acest termen va fi imposibil de respectat in cazurile in care debitorii nu vor pune actele societatii la dispozitia practicianului in insolventa in termen legal.
Art. 75 alin. (4) din OUG nr. 91/4 octombrie 2013 permite initierea executarii silite impotriva debitorului in ceea ce priveste creantele nascute ulterior deschiderii procedurii insolventei. Apreciem ca aceasta prevedere va crea divergente intre executor si practicianul in insolventa, ceea ce va conduce la o valorificare neunitara si greoaie (iminenta unor contestatii la executare silita) a patrimoniului debitorului. Totodata, acest text poate crea premisele unor abuzuri savarsite de debitoare si anumiti creditori, care, in pragul insolventei ar putea incheia acte aditionale de conditionare a nasterii creantei, care sa le ofere practic un rang preferential fata de creditorii garantati.
Potrivit art. 348 alin. (2) din OUG nr. 91/4 octombrie 2013 noua procedura se va aplica si in cazul dosarelor de insolventa aflate in desfasurare la momentul intrarii sale in vigoare. Aceasta imprejurare va crea multe neajunsuri de ordin practic datorita suprapunerii efectelor aplicarii vechii reglementari cu efectele aplicarii noilor prevederi, care, in unele situatii, sunt ireconciliabile.
George Albert IONESCU
managing partner, IONESCU & SAVA
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro