Accesul la informația juridică în România (IV). Instanțele prin ele însele: Curtea de Apel București
14 octombrie 2013 | Adrian Toni NEACȘUActivitatea instituțiilor centrale în ce privește deschiderea accesului liber al publicului larg în general, al avocaților și celorlalți specialiști în special, la informația juridică produsă de autoritățile și instituțiile publice în exercitarea chiar a atribuțiilor lor, este așa cum am arătat, deficitară. La nivelul Guvernului României nu există și nu a existat o viziune coerentă de asumare a unor programe naționale privind deschiderea accesului populației la textul actelor normative, centrale ori locale, precum și la textul hotărârilor judecătorești. Toate inițiativele de până acum cu privire la aducerea la lumină a informației de natură juridică au fost locale și punctuale.
Nu altfel stă situația în ce privește asumarea prezentării deschise a hotărârilor judecătorești. Tocmai întrucât ministerul justiției a dezvoltat un sistem complet nefuncțional și inutilizabil de publicare a hotărârilor judecătorești la nivel național, au apărut inițiative valoroase locale, ale unor instanțe judecătorești, care au încercat să suplinească lipsurile tehnice și erorile de concepție promovate de proiectul național.
Dintre cele câteva proiecte online construite și operate de chiar instanțele judecătorești, ne vom opri astăzi asupra celui al Curții de apel București, instanță de referință. Site[1]-ul curții de apel a fost lansat în decembrie 2011, reprezentând încă un posibil exemplu pentru celelalte instanțe. Site-ul prezintă și o rubrică de jurisprudență[2] și chiar de la început conținea, potrivit prezentării din cadrul conferinței de lansare, 1.000 de hotărâri judecătorești pronunțate de curtea de apel, începând din 2003. Hotărârile sunt selecționate după relevanță, sunt editate individual și sunt însoțite și de o pastilă de prezentare. Ritmul de actualizare a hotărârilor judecătorești în această bază de date publică este unul redus. Dacă la lansare erau încărcate 1.000 de hotărâri judecătorești, până în prezent au mai fost încărcate doar 656 de spețe. Pe ani, situația se prezintă după cum urmează:
| An | Nr. hotărâri judecătorești pe site |
| 2009 | 255 |
| 2010 | 334 |
| 2011 | 336 |
| 2012 | 228 |
| 2013 | 45 |
În perioada 2003-2012 Curtea de apel București a pronunțat[3] impresionanta cifră de 304.284 hotărâri judecătorești, ceea ce înseamnă că cele 1.656 de spețe prezentate liber reprezintă o rată de transparență de 0,54%.
Din punct de vedere al facilităților tehnice, baza de date permite o căutare în conținutul hotărârilor, iar considerentele sunt afișate într-un format ce permite preluarea lor într-un document nou, urmată de printarea acestora sau folosirea lor în modalitatea dorită de utilizator. Motorul de căutare returnează câte 6 documente pe o pagină, acestea putând fi ordonate după diferite criterii, cum ar fi an, număr dosar ori domeniu. Indexarea hotărârilor judecătorești se face după nomenclatorul de cauze folosit de sistemul de management al dosarelor din instanțe, ECRIS, ceea ce-l face familiar avocaților. Per ansamblu, deși interfața este mai degrabă neatractivă și îmbătrânită, modelul de publicare a hotărârilor judecătorești elaborat de Curtea de apel București este net superior celui existent pe portalul instanțelor, atât din punct de vedere al filosofiei de prezentare a hotărârilor judecătorești considerate relevante, cât și din punctul de vedere al facilităților oferite utilizatorilor.
Dincolo de contra-performanța cantitativă, inițiativa Curții de apel București este importantă pentru impulsul pe care îl dă celorlalte instanțe judecătorești și mai ales pentru că subliniază o dată în plus nevoia de improvizație locală, pentru a acoperi inexistența unui program național de publicare a hotărârilor judecătorești.
[1] http://www.cab1864.eu
[2] http://jurisprudentacab.cab1864.eu/
[3] Potrivit informațiilor statistice publicate pe site-ul curții de apel
Adrian NEACŞU
redactor șef Monitorul Jurisprudenței
* editorial Monitorul Jurisprudenței nr. 11/2013; mulțumim Wolters Kluwer
