« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Noul Cod al Insolvenței
21.10.2013 | VASS Lawyers

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

In Monitorul Oficial al Romaniei, parte I, nr. 620 din data de 4 octombrie 2013 a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului  nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa (denumita in continuare „Ordonanta” sau „Codul insolventei”).

Ordonanta va intra in vigoare la data de 25 octombrie 2013 si se va aplica profesionistilor care exploateaza o intreprindere (societatilor), profesionistilor persoane fizice supuse obligatiei de inmatriculare la Registrul Comertului, membrilor intreprinderii familiale, precum si regiilor autonome. De asemenea, Ordonanta se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia grupurilor de societati carora le este aplicabila doar pentru cererile introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia. Actul normativ nu se aplica profesiilor liberale ori institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar.

Codul include intr-un singur act normativ legislatia generala aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati si reglementarea insolventei transfrontaliere. Totodata, sunt aduse in prim-plan procedurile de prevenire a insolventei, largirea sferei situatiilor in care se poate solicita atragerea raspunderii organelor de conducere si/sau supraveghere, precum si a atributiilor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (denumita in continuare „ANAF”).

Cele mai importante modificari aduse de noua legislatie a insolventei vizeaza aspecte precum:

  • principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei;
  • procedurile de prevenire a insolventei;
  • deschiderea procedurii insolventei;
  • procedura judecarii cererii de insolventa;
  • actiunile incidentale in procedura insolventei;
  • regimul majorarilor, penalitatilor si cheltuielilor;
  • perioada de observatie;
  • planul de reorganizare;
  • super-prioritatile la restituirea datoriilor;
  • actiunile in anularea actelor frauduloase;
  • atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa.

PRINCIPIILE INSOLVENTEI

Principiile fundamentale pe care se bazeaza Codul insolventei sunt, printre altele:

  • maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori;
  • asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang;
  • recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor;
  • limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate, prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant, avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare;
  • asigurarea accesului la surse de finantare in perioada de preinsolventa, observatie si reorganizare, cu crearea unui regim adecvat pentru protejarea acestor creante;
  • favorizarea, in procedurile de preinsolventa, a negocierii/renegocierii amiabile a creantelor si a incheierii unui concordat preventiv.

PROCEDURILE DE PREVENIRE A INSOLVENTEI

Ordonanta reglementeaza pentru prima oara instrumentele de prevenire a insolventei, respectiv mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.

Mai exact, mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla.

Obiectivul mandatarului ad-hoc este acela de a realiza, in termen de 90 de zile, o intelegere intre debitor si creditorii sai. Mandatarul ad-hoc poate sa propuna reesalonari, reduceri partiale de datorii sau alte masuri necesare.

In ceea ce priveste al doilea instrument de prevenire a insolventei, concordatul preventiv, acesta este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte. Prin acest contract, debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor creditorilor asupra sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla.

Orice debitor aflat in dificultate financiara poate introduce la tribunal o cerere pentru deschiderea procedurii de concordat preventiv.

In termen de 30 de zile de la numirea administratorului de concordat, acesta trebuie sa identifice impreuna cu debitorul lista creditorilor si sa propuna catre acestia o oferta concreta cu privire la modul in care se vor stinge obligatiile.

Proiectul de concordat preventiv trebuie sa cuprinda un plan de redresare, cu includerea urmatoarelor elemente minime:

  • reorganizarea activitatii debitorului, cum ar fi restructurarea conducerii, modificarea structurii organizatorice sau reduceri de personal etc.;
  • modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca lipsa de lichiditati financiare, cum ar fi majorarea capitalului social, imprumuturi bancare sau obligatare, vanzari de active.

Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, acesta va fi supus spre aprobare judecatorulului sindic.

Concordatul preventiv va fi opozabil si creditorilor bugetari, cu conditia respectarii legalitatii privind ajutorul de stat.

In perioada in care concordatul preventiv a fost omologat de catre judecatorul sindic, nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI

Conform Codului, insolventa debitorului – reprezentand insuficienta fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile – se prezuma atunci cand acesta nu a platit datoria fata de creditor dupa 60 de zile de la scadenta, iar nu dupa 90 de zile, astfel cum prevede Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei (denumita in continuare „Legea nr. 85/2006”). In schimb, se mentine definirea iminentei insolventei conform reglementarii anterioare, respectiv atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

In aceeasi ordine de idei, un creditor va fi indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei in cazul in care creanta sa impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile, iar nu de peste 90 de zile.

Noile dispozitii stabilesc o valoare prag pentru persoanele juridice care vor sa intre in insolventa. Daca anterior era impusa o valoare prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin noile reglementari este instituita o valoare prag si pentru debitor. Aceasta este identica cu cea stabilita pentru creditor, respectiv de 40.000 lei (Legea nr. 85/2006 stabilea o valoare prag de 45.000 lei si era aplicabila doar pentru creditori). In schimb, salariatii sau grupul de salariati pot sa solicite deschiderea procedurii insolventei daca suma pe care o au de recuperat este mai mare de sase salarii medii brute pe economie/salariat.

PROCEDURA JUDECARII CERERII DE INSOLVENTA

Competenta judecarii cererilor in procedura insolventei este atribuita tribunalului, cu exceptia apelului, sau, daca este cazul, a tribunalului specializat, in a carui circumscriptie debitorul si-a avut sediul principal cel putin 6 luni anterior datei sesizarii instantei.

In cazul cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de creditor, la cererea debitorului, judecatorul sindic poate dispune in sarcina creditorului consemnarea, la o banca, a unei cautiuni de 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cautiunea va fi consemnata in termen de 5 zile de la comunicarea masurii, sub sanctiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii.

In situatia in care debitorul depune cererea de deschidere a procedurii de insolventa, acesta este obligat sa mentioneze toti creditorii sai, indiferent de tipul creantelor detinute.

In acelasi timp, Codul egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

O alta noutate consta in faptul ca debitorul nu va mai putea numi un administrator judiciar, acest aspect ramanand in sarcina judecatorului sindic.

Actul normativ mai prevede ca intrunirile comitetului creditorilor urmeaza sa aiba loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, astfel cum stipuleaza Legea nr. 85/2006), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.

De asemenea, adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot.

ACTIUNILE INCIDENTALE IN PROCEDURA INSOLVENTEI

Noile reglementari aduc noutati si in ceea ce priveste durata termenelor in actiunile incidentale. Astfel, actiunile incidentale, aflate in etapa procesuala a fondului si apelului, se judeca in conformitate cu dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca:

  • termenul pentru depunerea intampinarii este de maximum 10 zile de la comunicare;
  • raspunsul la intampinare nu este obligatoriu;
  • judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maximum 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

REGIMUL MAJORARILOR, PENALITATILOR SI CHELTUIELILOR

Desi Codul prevede ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii insolventei, in cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, acestea se datoreaza pana la data deschiderii procedurii falimentului.

De asemenea, ANAF va putea sa se indrepte impotriva debitorului intrat in insolventa pentru a incasa datoriile curente din taxe, impozite si contributii, putand totodata trece la executarea silita a acestuia.

Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, judecatorul sindic poate pronunta o hotarare privind suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita.

PERIOADA DE OBSERVATIE

In ceea ce priveste perioada de observatie din cadrul unei proceduri simplificate, care permite intrarea direct in faliment a unui debitor aflat in stare de insolventa – profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare la Registrul Comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale, intreprinderi familiale sau debitori care nu detin niciun bun ori ale caror acte contabile sau administratori nu pot fi gasiti -, aceasta va fi substantial redusa, de la maximum 50 de zile la maximum 20 de zile.

PLANUL DE REORGANIZARE

Ordonanta stabileste ca planul de reorganizare trebuie executat in maximum un an de zile, spre deosebire de 3 ani, termenul prevazut prin Legea nr. 85/2006. Acesta va putea fi propus de:

  • debitor, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la publicarea tabelului definitiv al creantelor;
  • administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la indeplinirea unui termen de 30 de zile de la data publicarii tabelului definitiv al creantelor;
  • unul sau mai multi creditori, detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la publicarea acestuia.

Nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care a mai apelat la procedura insolventei in ultimii cinci ani.

In continuare, Ordonanta prevede ca executarea planului de reorganizare va putea fi prelungita pana la 12 luni, dar nu mai mult de 2 ani.

Noul Cod face referire si la evitarea situatiei in care sunt aprobate planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori. Mai precis, pentru evitarea unei asemenea situatii, noile dispozitii introduc un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv necesitatea intrunirii acordului creditorilor care detin 50% din totalul valoric al masei credale.

SUPER-PRIORITATILE LA RESTITUIREA DATORIILOR

Codul introduce o super-prioritate pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie. Astfel, finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, beneficiaza de prioritate la restituire. Aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

ACTIUNILE IN ANULAREA ACTELOR FRAUDULOASE

Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:

  • operatiuni in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 3 ani;
  • acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 120 de zile;
  • constituirea unui drept de preferinta pentru o creanta care era chirografara, in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 reglementa o perioada de 120 de zile;
  • platile anticipate ale datoriilor, efectuate in cele 6 luni anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii – Legea nr. 85/2006 prevedea o perioada de 120 de zile inaintea deschiderii procedurii.

Vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, actele sau operatiunile incheiate in cei 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii cu persoanele aflate in raporturi juridice cu debitorul, respectiv:

  • cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel putin 20% din capitalul societatii ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, in situatia in care debitorul este acea societate in comandita, respectiv o societate agricola, in nume colectiv sau cu raspundere limitata;
  • cu un membru sau administrator, atunci cand debitorul este un grup de interes economic;
  • cu un actionar detinand cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a actionarilor, in situatia in care debitorul este respectiva societate pe actiuni;
  • cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;
  • cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinand o pozitie de control asupra debitorului sau a activitatii sale;
  • cu un coproprietar sau proprietar devalmas asupra unui bun comun;
  • cu sotul, rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, ai persoanelor fizice enumerate la punctele de mai sus.

In acelasi timp, se admite posibilitatea pentru administratorul/lichidatorul judiciar de a desface contractele de munca ale personalului debitorului de urgenta, in anumite conditii.

ATRAGEREA RASPUNDERII PENTRU INTRAREA IN INSOLVENTA

La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte sau intregul pasiv neplatit al debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, fara sa depaseasca prejudiciul aflat in legatura de cauzalitate cu fapta respectiva, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

  • au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
  • au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
  • au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati;
  • au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; in cazul nepredarii documentelor contabile catre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atat culpa, cat si legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu se prezuma relativ;
  • au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia;
  • au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;
  • in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori;
  • orice alta fapta savarsita cu intentie, care a contribuit la starea de insolventa a debitorului, constatata potrivit prevederilor Ordonantei.

Daca administratorul judiciar ori, dupa caz, lichidatorul judiciar nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolventa a debitorului si/sau a hotarat ca nu este cazul sa introduca actiunea, aceasta poate fi introdusa de presedintele comitetului creditorilor in urma hotararii adunarii creditorilor ori, daca nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor.

De asemenea, poate introduce aceasta actiune, in aceleasi conditii, creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea creantelor inscrise la masa credala.

In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia in care au contribuit la starea de insolventa.

Cu toate acestea, raspunderea persoanelor in cauza nu va putea fi angajata daca:

  • in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori la faptele care au contribuit la starea de insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au contribuit la starea de insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizi;
  • in luna precedenta incetarii platilor s-au efectuat, cu buna-credinta, plati in executarea unui acord cu creditorii, incheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, cu conditia ca acordul sa fi fost de natura a conduce la redresarea financiara a debitorului si sa nu fi avut ca scop prejudicierea si/sau discriminarea unor creditori (prevederile se vor aplica si in cazul acordurilor realizate in cadrul procedurii concordatului preventiv).

In situatia in care s-a pronuntat o sentinta prin care judecatorul sindic a dispus atragerea raspunderii patrimoniale a administratorului statutar, aceasta va fi comunicata catre Oficiul National al Registrului Comertului, din oficiu.

Persoana impotriva careia s-a pronuntat o hotarare definitiva de atragere a raspunderii nu mai poate fi desemnata administrator sau, daca este administrator in alte societati, va fi decazuta din acest drept timp de 10 ani de la data ramanerii definitive a hotararii.

Actiunea privind atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere se prescrie in termen de 3 ani. Prescriptia incepe sa curga de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a contribuit la aparitia starii de insolventa, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data pronuntarii hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii de insolventa.

VASS Lawyers

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: Insolvență, Lege 9, SELECTED TOP LEGAL

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD