ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Conferința profesii juridice: Admiterea la INM

25.10.2013 | Raluca CÎRJAN
Abonare newsletter

Ieri, 24 octombrie 2013, de la ora 12, la Facultatea de Drept din cadrul Universității din București a avut loc „Conferința profesii juridice: Admiterea la INM”, organizată de Asociaţia Studenţilor în Drept. Pentru două ore, amfiteatrul I a fost neîncăpător, numărul de studenți raportat la suprafața disponibilă apropiindu-se de cel al cumpărătorilor la inaugurarea unui supermarket cu promoții. Studenții nu au căutat tigăi la super ofertă, ci informații prețioase.

Invitați:  Tudorel Ștefan – procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formator cu normă întreagă la disciplina Dreptul Uniunii Europene, în cadrul INM, Beatrice Rămășcanu – judecător la Tribunalul Bucureşti, formator cu normă întreagă la disciplina CEDO în cadrul INM, Alexandra Hobincu – auditor de justiţie de anul II repartizată în vederea efectuării stagiului de practică la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Tania Miu – având funcția de expert-personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor la INM.

Într-o ordine la fel de logică precum a doua probă a concursului de admitere la INM, conferința a debutat, desigur, cu prezentarea admiterii, adică a celor 3 probe de concurs, cu mențiunea că verificarea condiției de bună reputație, examinarea medicală și verificarea aptitudinii psihologice nu sunt probe, ci condiții de admitere. Tania Miu a prezentat pe scurt probele și a răspuns întrebărilor ce i-au fost adresate.

Prima probă, cea a verificării cunoștințelor juridice, este considerată de candidați cea mai importantă. Patru materii: Drept civil, Drept procesual civil, Drept penal, Drept procesual penal. Cele 100 de grile semideschise (care nu se punctează parțial) sunt de vină pentru nopțile albe și tonele de stres, dar datorită acestei probe se ajunge și la un maraton pe 100 de kilometri de fericire atunci când, după consultarea baremului, ai nevoie de cel puțin 14 mâini ca să numeri pe degete punctele obținute (70/100).

A doua probă este cea a verificării raționamentului logic, prin care nu se urmărește numai testarea capacității de a gândi corect, ci și capacitatea de a gândi corect și eficient, într-un timp limitat. Verificarea se face prin trei tipuri generale de probleme: probleme de gândire analitică, probleme privind înțelegerea unui text scris și probleme de gândire logică. Din cele 120 de întrebări, doar 100 sunt punctate. Candidații nu știu care sunt cele 20 de întrebări ce nu se punctează. Din cele 100 norocoase, sunt necesare 30 de răspunsuri corecte.
Primele două probe alcătuiesc etapa eliminatorie (70% prima + 30% a doua). Etapa eliminatorie are o pondere de 75% din nota finală.

A treia probă, cea a interviului, constă în elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat și susținerea orală a acestuia, la care se adaugă analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei. Având o pondere de 25% din nota finală, proba interviului a fost cea mai dezbătută, probabil pentru că nu există o bibliografie pentru aceasta, iar studenții vor o „rețetă” cu orice preț. Domnul Tudorel Ștefan ne-a asigurat că „nu e suficient să știți drept. Nu aveți idee câtă lume se blochează când spunem <<Povestiți-ne despre dvs.>>. E important să știți cine sunteți, ce vreți și cum puteți face parte din sistemul judiciar. Dacă aveți răspunsurile la aceste întrebări, bătălia e pe jumătate câștigată”.

Din categoria exemplelor negative, ni s-a povestit că un candidat a fost întrebat ce crede că reprezintă faptul că Themis nu este înfățișată mereu ca fiind legată la ochi. Răspunsul său a fost „Reprezintă justiția militară”. De asemenea, la întrebarea „Ce defecte aveți?”, e de preferat ca singurul defect pe care-l împărtășim să nu fie clasicul perfecționism.  În legătură cu vestimentația, „Băieți, nu e rău să veniți în blugi și cămașă, dar băgați-vă cămașa-n pantaloni, vă rog!”. O regulă nescrisă universal valabilă este ca vestimentația să fie decentă. Vechea nelămurire legată de tatuaje a fost pusă în discuție, așa că răspunsul este următorul: nu este prevăzut nicăieri că nu trebuie să ai tatuaje. Totuși, dacă ai o svastică mare pe gât, s-ar putea să denote valori incompatibile cu cele cerute.

Alexandra Hobincu ne-a povestit despre materiile care se studiază la INM și examenele ce trebuie susținute, făcând și precizări referitoare la pregătirea pentru admitere: perioada dintre terminarea facultății și admitere este de o lună și jumătate, maxim două. Nu e timp decât pentru recapitulare. Experiența ei personală a constat în parcurgerea tuturor materiilor de două ori în acea perioadă. „Puneți accent pe coduri, nu pe manuale”. În ceea ce privește materiile studiate la INM, este de precizat că formarea la Institut este mai mult una profesională, nu teoretică. La început se susține un test de limbă, engleză juridică sau franceză juridică. Pe lângă seminarele lungi (5 ore) de civil și penal, DUE și CEDO, există module de dreptul familiei, drept administrativ contravențional, drept constituțional, modul de dezvoltare personală, comunicare, criminalistică. Din câte am înțeles, s-a făcut și un curs de modă, pentru că…e important cum suntem văzuți în societate.

La Institut, auditorii petrec  în medie 5-6 ore zilnic, studiul individual fiind important. Se dau teme!  Majoritatea examenelor se susțin cu toate cărțile pe bancă, însă, așa cum știm și noi, studenții, nici măcar un troler plin cu manuale nu ajută în asemenea cazuri. Examenele se promovează cu nota 5. Întreruperea anului I sau II este posibilă, de exemplu, pentru concediu de maternitate, însă a existat și un caz în care s-a întrerupt pentru un master în străinătate, aprobat de Consiliul Științific. După primul an, în funcție de medie, se face repartizarea. Există 100 de locuri pentru judecători și 100 pentru procurori. Absolvirea Institutului se face cu minim 7, iar dacă nu reușești să iei această notă, mai ai dreptul să susții examenul o dată. Nepromovarea atrage restituirea bursei și taxelor de școlarizare. Locurile în care absolvenții Institutului sunt repartizați sunt stabilite de CSM, nu de INM și reprezintă locurile în care este nevoie imediată de judecători, respectiv procurori.

Dacă te-ai hotărât să devii magistrat, trebuie să conștientizezi că e o profesie ce presupune foarte multă responsabilitate. Decizia și reușita atrag obligații, dar și satisfacții. Ultimul sfat pe care l-am primit a fost să ieșim din zona de confort și să ne punem în cât mai multe situații de viață. Sunt curioasă ce a făcut fiecare student după ce a plecat de la conferință.

Raluca CÎRJAN

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week