Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
6 comentarii

Efectele deciziei Curţii Constituţionale din 29 octombrie 2013 cu privire la neconstituţionalitatea OUG nr. 91/2013
31.10.2013 | Nicoleta ȚĂNDĂREANU

Secţiuni: Insolvență, Revista revistelor juridice
JURIDICE - In Law We Trust

Miercuri, 30 octombrie 2013, la ora 08:00, după aproximativ 15 ore în care dilema era ce s-a constat a fi neconstituţional din OUG nr. 91/2013, singurele ştiri fiind cele transmise de posturile media, judecătorii specializați în materia insolvenţei se confruntau cu o mare dilemă: Ce facem astăzi în şedinţele de judecată în dosarele de insolvenţă? Ce vom face în zilele următoare? Care sunt efectele deciziei Curţii Constituţionale din 29 octombrie 2013 cu privire la neconstituţionalitatea “legii” insolvenţei? Și o întrebare personală: Ce fac cu cele aproximativ 250 de note și observaţii, la tot atâtea articole din aceasta Ordonanţă, la care lucrez de câteva săptămâni?

Acum, când am în faţă comunicatul oficial al Curţii Constituţionale, am să încerc să îmi exprim o opinie cu privire la întrebările comune.

Până la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial aceasta nu produce nici un efect asupra OUG nr. 91/2013. Potrivit art. 147 alin. 4 din Constituţia României, deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Cum aceste decizii au putere numai pentru viitor, până la data publicării deciziei OUG nr. 91/2013 rămâne în vigoare, instanţele de judecată urmând să aplice dispoziţiile ei atât pentru procedurile în curs cât şi pentru cererile de deschidere a procedurii aflate pe rol. De asemenea, actele de judecată şi de administrare a procedurilor făcute de practicienii în insolvenţă, săvârşite în „lunga perioadă” în care acest act normativ a activat rămân valabile. S-a exprimat şi opinia că decizia Curții Constuționale îşi produce efectele de la data când a devenit publică (adică de la pronunţare).

De la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, potrivit art. 147 alin. 1 din Constituţie şi art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992, prevederile neconstituţionale, adică toate articolele din OUG nr. 91/2013, sunt suspendate de drept până la momentul la care legiuitorul va pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, dar nu mai mult de 45 de zile de la data publicării, când îşi încetează efectele juridice. Suspendarea de drept a dispoziţiilor constate ca fiind neconstituţionale presupune suspendarea aplicării lor, “în speţă” suspendarea aplicării întregii ordonanţe, care presupune implicit suspendarea efectelor art. 349 prin care se abrogă dispoziţiile Legii nr. 85/2006, Legii nr. 381/2009, OG nr. 10/2004 și Legii nr. 637/2002. Apreciez că efectul suspendării dispoziţiilor constatate ca neconstituţionale este  acela că actele normative abrogate vor reintra în vigoare şi se vor aplica până la momentul la care legiuitorul va pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, sau până la momentul când îşi încetează efectele juridice (la 45 de zile de la publicarea deciziei).

Motivul declarării ca neconstituţională a întregii ordonanţe de urgenţă îl constituie faptul că adoptarea unui “cod al insolvenţei” nu este de domeniul reglementării prin ordonanţă de urgenţă. Așadar, numai Parlamentul va putea să înlăture neconstituţionalitatea, adoptând Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Oare acest lucru ar fi posibil în 45 de zile?

Credem că ipoteza cea mai plauzibilă este că la expirarea celor 45 de zile întreaga ordonanţă de urgenţă îşi va înceta efectele juridice, potrivit art. 147 alin. 4 din Constituţie şi art. 31 alin. 3 din Legea nr. 47/1992. Sperăm că Instanţa Constituţională va lămuri în considerentele deciziei  sale şi efectele neconstituţionalităţii actului normativ. Până atunci, îmi permit că avansez opinia, care nu va fi lipsită de critici şi de manifestarea unor opinii contrare, ce ţin de art. 62 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 şi de teoriile construite pe acest text de lege, că prin încetarea efectelor juridice ale ordonanţei se repun în vigoare Legea nr. 85/2006, Legea nr. 381/2009, O.G. nr. 10/2004, Legea nr. 637/2002.

Încetarea efectelor juridice ale ordonanţei presupune şi încetarea efectelor juridice ale articolului 349 de abrogare a legilor menţionate mai sus. Curtea Constituţională, constatând neconstituţionalitatea ordonanţei a constatat implicit neconstituţionalitatea art. 349 de abrogare a unor acte normative.  Soluţia este oferită de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, chiar dacă în speţele respective neconstituţionalitatea a vizat doar texte de lege punctuale.

Astfel, potrivit considerentelor deciziei Curții Constituționale nr. 1039/2012:
– “în cazul constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii de abrogare, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art. 147 alin. 1 din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte deoarece acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ”.
– “… după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial acestea (dispoziţiile abrogate, n.ns) reintră în fondul activ al legislaţiei.”

În considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 206/2013 efectul specific al deciziilor Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea normelor abrogatoare sunt este descris astfel:
– “prevederile art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial“ -, se adresează legiuitorului, vizând activitatea de legiferare…”
– Curtea reținut, de principiu, că art. 146 lit. (d) din Constituţie nu exceptează de la controlul de constituţionalitate dispoziţiile legale de abrogare şi că, în cazul constatării neconstituţionalităţii lor, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art. 147 alin. 1 din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte“
– “Curtea constată că în astfel de cazuri nu intervine o „abrogare a abrogării“, pentru a se putea reţine incidenţa dispoziţiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ iniţial“ – dispoziţii opozabile legiuitorului în activitatea de legiferare -, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstituţionalităţii unei norme abrogatoare, efect întemeiat pe prevederile constituţionale ale art. 142 alin. (1) care consacră rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi ale art. 147 alin. (4), potrivit cărora deciziile Curţii sunt general obligatorii. De altfel, Curtea a evidenţiat în mod expres această distincţie în cuprinsul deciziilor nr. 414/2010 şi nr. 1.039/2012, reţinând că „acesta este un efect specific al pierderii legitimităţii constituţionale […], sancţiune diferită şi mult mai gravă decât o simplă abrogare a unui text normativ“.
– “…Curtea reţine că, în afară de Decizia nr. 62/2007, toate celelalte decizii ale sale prin care au fost constatate ca fiind neconstituţionale norme abrogatoare au avut ca efect imediat repunerea în vigoare a normelor abrogate, consecinţă necontestată nici în jurisprudenţa instanţei supreme.”

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin două recursuri în interesul legii (deciziile nr. 3/2011 şi nr. 11/2012), a recunoscut acelaşi efect al constatării neconstituţionalităţii unor dispoziţii abrogatoare, bazându-se pe jurisprudenţa Curții Constituționale. Astfel, potrivit deciziei nr. 3/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011:
– “Faţă de aceste reglementări, în cazul în care legiuitorul nu acţionează în termenul impus de textele de lege indicate, dispoziţiile declarate neconstituţionale încetează să producă efecte juridice. Prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constituţională a înlăturat orice dubii cu privire la efectele declarării neconstituţionalităţii unei dispoziţii de abrogare, stabilind că, în cazul constatării neconstituţionalităţii lor, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte juridice.
– “Această interpretare dată de Curtea Constituţională înseşi efectelor unei decizii prin care s-a declarat neconstituţional un text de abrogare face ca hotărârile instanţelor interne prin care a fost respinsă cererea reclamanţilor, cu motivarea că decizia Curţii Constituţionale nu poate activa un text abrogat, să fie total lipsite de temei legal.”
Potrivit deciziei nr. 11/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 31 octombrie 2012:
– “S-a reţinut că, prin Decizia nr. 62/2007, Curtea Constituţională a înlăturat orice dubii cu privire la efectele declarării neconstituţionalităţii unei dispoziţii de abrogare, stabilind că, în cazul constatării neconstituţionalităţii lor, acestea îşi încetează efectele juridice în condiţiile prevăzute de art. 147 alin. 1 din Constituţie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogării continuă să producă efecte juridice.“

Mai este de răspuns la o întrebare: Procedurile deschise în intervalul de la intrarea în vigoare a OUG nr. 91/2013 şi până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial după ce act normativ vor fi administrate?

Mai este şi mâine o zi… Dar un vid legislativ în întreaga materie a insolvenţei ar reprezenta un tsunami ale cărei efecte ar fi aproape iremediabile…

Dr. Nicoleta ŢĂNDĂREANU
Judecător, Președinte Secția a II-a, civilă, a Curții de Apel Craiova

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti