Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Protecția secretului comercial în cadrul procedurilor de achiziție publică
05.11.2013 | Alexandra MITITELU, Alexandra MITITELU


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

A MititeluIn cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica intra in competitie concurenti de pe aceeasi piata cu interese contrarii. Intr-un astfel de context, informatiile confidentiale au o valoare extrem de importanta, ratiunea protejarii lor fiind, in fapt, extrinseca procedurii de achizitie publica in cauza. Asadar, este perfect justificata grija operatorilor economici pentru protectia informatiilor a caror dezvaluire i-ar putea prejudicia atunci cand se angajeaza intr-un asemenea proces, in special a acelora incluse in ofertele tehnice. Cu toate acestea, invocarea de catre operatorii economici a confidentialitatii in cadrul procedurilor de achizitie publica este privita de cele mai multe ori cu neincredere, prin prisma prejudecatilor referitoare la caracterul absolut al aplicarii principiilor transparentei si contradictorialitatii.

Daca in cadrul etapei de evaluare a ofertelor, dreptul la protectia datelor si informatiilor confidentiale este asigurat inclusiv prin rigorile prevazute de lege cu privire la modalitatea de evaluare, problemele apar odata cu promovarea cailor de atac. Astfel, in timp ce in etapa de evaluare informatiile cuprinse in oferte sunt disponibile exclusiv membrilor comisiei de evaluare (care sunt obligati sa semneze o declaratie de confidentialitate), in etapa cailor de atac confidentialitatea intra in conflict cu exercitarea dreptului de acces al celorlalti participanti la dosarul achizitiei publice si cu principiul contradictorialitatii.

Contextul legislativ si principiul transparentei

Art. 24 din OUG nr. 34/2006 transpune la nivel national prevederile art. 6 din Directiva 2004/18/CE si stipuleaza obligatia autoritatii contractante de a proteja toate acele informatii pe care operatorul economic le precizeaza ca fiind confidentiale, in masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea acestor informatii ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, in special, in ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestei dispozitii este unul extins, incluzand atat informatiile referitoare la calificare, cat si cele cu privire la oferte. De asemenea, este important de subliniat ca aplicarea acestei prevederi nu este limitata la secretul comercial si proprietatea intelectuala, acestea fiind valorile protejate in mod special.

Mai mult, incepand cu anul 2013, legiuitorul a precizat, prin art. 170 din acelasi act normativ, ca, la intocmirea ofertelor, operatorii economici vor indica in cuprinsul acestora care informatii din propunerea tehnica si/sau din propunerea financiara sunt confidentiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala. In aceeasi ordine de idei, art. 215 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, instituie o exceptie de la caracterul public al informatiilor din dosarul achizitiei publice, in situatia in care aceste informatii sunt confidentiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, potrivit legii.

Nu in ultimul rand, legiuitorul protejeaza de plano, in etapa contestatiei, informatiile cuprinse in propunerile tehnice. In acest sens, prevederile art. 274 alin. (4) din OUG nr. 34/2006 conditioneaza accesul la propunerile tehnice de acordul expres al ofertantului in cauza.

In concluzie, in vederea respectarii dreptului la confidentialitate, legea insasi limiteaza aplicarea principiului transparentei, unul dintre principiile fundamentale din domeniul achizitiilor publice.

Garantul confidentialitatii

Astfel, cum se poate cu usurinta desprinde din dispozitiile legale mentionate mai sus, obligatia de confidentialitate incumba, in primul rand, autoritatilor contractante in temeiul relatiilor de incredere stabilite intre acestea si operatorii economici participanti la procedurile de achizitie publica. In cadrul acestor raporturi, ofertantii trebuie sa poata comunica orice informatii utile pentru desfasurarea procedurii, fara a se teme ca autoritatea va dezvalui unor terte parti informatii a caror divulgare i-ar putea prejudicia.[1]

Potrivit jurisprudentei CJUE[2], in etapa cailor de atac, obligatia de respectare a confidentialitatii informatiilor se transmite de la autoritatea contractanta catre organismul responsabil cu solutionarea respectivei cai de atac, acesta din urma fiind astfel obligat sa asigure mentinerea unei concurente loiale, precum si protectia intereselor legitime ale operatorilor economici. Orice concluzie contrara ar deschide cutia Pandorei cu privire la scopul pentru care unii operatori economici ar promova calea contestatiei, de la scopul imediat – de a incerca eliminarea celorlalti participanti din procedura prin efectuarea unei evaluari paralele – pana la distorsionarea grava a concurentei prin participarea la anumite proceduri si promovarea contestatiilor exclusiv pentru a afla anumite informatii sau date confidentiale cu privire la concurentii de pe piata[3] (e.g. informatii cu privire la resursele umane si/sau tehnice, informatii privind managementul costurilor, furnizori, colaboratori, oferte si discounturi etc.).

Contradictorialitate vs. confidentialitate

Pe cale jurisprudentiala[4] s-a demonstrat ca atat timp cat organismul responsabil cu solutionarea caii de atac dispune de informatiile necesare pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza, acesta are posibilitatea de a cenzura dreptul de acces la toate informatiile referitoare la procedura de atribuire, astfel incat sa fie asigurata mentinerea concurentei loiale. Aceasta cu atat mai mult cu cat calea de atac este formulata impotriva actului autoritatii contractante, ofertantul, ale carui informatii sunt in pericol a fi dezvaluite, fiind de cele mai multe ori, un tert fata de litigiul respectiv.

Ne aflam, asadar, intr-o zona gri, rolul de a stabili demarcatia fina intre respectarea contradictorialitatii si respectarea confidentialitatii revenind organismului responsabil cu solutionarea caii de atac. Nu exista repere obiective fata de care sa se poata aprecia punctul de echilibru intre contradictorialitate si confidentialitate, practica fiind singura care va stabili o anumita predictibilitate a acestor situatii.

Practica Consiliului si a autoritatilor contractante

Din dorinta de a asigura un proces transparent si contradictoriu, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor manifesta o anumita reticenta in a garanta confidentialitatea altor informatii decat a celor cuprinse in propunerile tehnice. Totodata, desi ar trebui sa cenzureze inclusiv informatiile din alte documente care se refera la propunerile tehnice (e.g. solicitarile si raspunsurile la solicitarile de clarificari, elemente din propunerile financiare care includ informatii privind propunerile tehnice, mentiunile din rapoartele de evaluare si/sau raportul procedurii referitoare la evaluarea propunerilor tehnice) pentru a nu oferi, indirect, acces la astfel de informatii, nu o data aceasta cenzura a fost uitata.

Mai mult decat atat, contrar practicii europene (e.g. in cauza T-4/13 R, pct. 18, 19, Curtea marcheaza cu „confidential” in cadrul Hotararii pasajele care cuprind informatii confidentiale), practica nationala nu protejeaza mentiunile din cadrul documentelor redactate in solutionarea contestatiilor (puncte de vedere, concluzii scrise, inclusiv decizii) care fac referire la informatii confidentiale.

Concluzii

Din  pacate, datorita presiunii principiilor transparentei si a contradictorialitatii si in absenta unui context legislativ clar la nivel national, dreptul operatorilor economici de a-si proteja secretele comerciale si proprietatea intelectuala nu este tratat potrivit importantei sale. Uneori, cei obligati la garantarea confidentialitatii sunt profund tematori in a-si indeplini aceste obligatii, iar alteori se prevaleaza in mod excesiv de acest drept. Lipseste astfel orice consecventa si predictibilitate in deciziile autoritatilor competente in ceea ce priveste accesul celorlalti ofertanti la informatiile confidentiale. Solutia este clarificarea cadrului legislativ si fixarea unor repere obiective pentru delimitarea informatiilor confidentiale, precum si impunerea unor sanctiuni adecvate, eficiente si imediat aplicabile pentru incalcarea obligatiei de confidentialitate.


[1] Hotararea Curtii din 14 februarie 2008, cauza C-450/06, Varec SA c. Etat belge, in prezenta Diehl Remscheid GmbH & Co.
[2] Idem 1
[3] Hotararea Curtii din 24 iunie 1986, Cauza C-53/85, AKZO Chemie BV and AKZO Chemie UK Ltd c. Comisia Comunitatilor Europene
[4] Idem 1.


Alexandra MITITELU
av., VASS Lawyers

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate