Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
PIPEREA & ASOCIATII
 
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Decizia Curții Constituționale ref. la admiterea excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 91/2013 privind Codul insolvenței
05.11.2013 | JURIDICE.ro


In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 674 din data de 1 noiembrie 2013 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 447/2013 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata direct de Avocatul Poporului.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din actul de sesizare, il constituie dispozitiile art. 81 alin. (3) si ale art. 348 din OUG nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, dispozitii care au urmatorul continut:
 art. 81 alin. (3):
„In cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare se suspenda licenta audiovizionala, in sensul Legii nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului. In planul de reorganizare vor fi prevazute conditiile de exercitare a dreptului de a difuza, intr-o zona determinata, un anume serviciu de programe, conditii ce vor fi suspuse aprobarii prealabile a Consiliului National al Audiovizualului.”;
art. 348:
„(1) Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data de 25 octombrie 2013.
(2) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art. 183-203, care se aplica doar cererilor introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia.”

Curtea constata ca art. 81 alin. (3) se refera la instituirea unei sanctiuni si anume suspendarea licentei audiovizuale ca urmare a deschiderii procedurii insolventei si pana la data confirmarii planului de reorganizare, facandu-se trimitere la Legea audiovizualului nr. 504/2002. Curtea  mentioneaza ca aceasta  lege nu cuprinde prevederi referitoare la institutia juridica a suspendarii licentei audiovizuale, astfel ca trimiterea la acest act normativ apare ca fiind lipsita de claritate si de natura a crea confuzii.

Curtea mai retine ca dispozitiile legale criticate sunt lipsite si de previzibilitate. Astfel, instituirea sanctiunii suspendarii licentei audiovizuale intervine, potrivit ordonantei de urgenta, ca simplu efect al deschiderii procedurii insolventei, cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului, fara a exista vreo alta circumstantiere legala.
In cazul de fata, lipsa de claritate si previzibilitate a ordonantei de urgenta este de natura sa afecteze drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale, ceea ce impune analiza lor si prin prisma dispozitiilor art. 115 alin. (6) din Constitutie.

In opinia Curtii, ordonanta de urgenta afecteaza direct dreptul de proprietate si libertatea economica ale debitorilor vizati de ipoteza textului de lege si indirect dreptul cetatenilor la informatie si la libera exprimare. Afectarea directa se realizeaza prin simplul fapt al suspendarii licentei audiovizuale. Afectarea indirecta se realizeaza prin faptul ca cetatenii care beneficiau de activitatea debitorului aflat sub incidenta Legii nr. 504/2002  nu o mai pot face in conditiile in care debitorul se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, , ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare.

Or, o sanctiune atat de importanta, cum este aceea a suspendarii licentei audiovizuale, cu profunde implicatii in ceea ce priveste situatia economica a persoanei juridice aflate in insolventa, precum si cu consecinte indirecte, dar cuantificabile, in ceea ce priveste dreptul la informatie si libertatea de exprimare, nu poate fi reglementata la nivel de baza prin acte cu caracter normativ ale Consiliului National al Audiovizualului, care sunt acte cu caracter infralegal.

Cu privire la dispozitiile art. 348 alin. (2) din ordonanta de urgenta care prevad aplicarea imediata a acestor acestor dispozitii si pentru procedurile de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, Curtea retine ca acestea lipsesc norma legala de claritate si previzibilitate.

De asemenea, dispozitiile acestui articol incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, care prevad ca legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

Mai mult, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate nu respecta nici cerintele impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, Potrivit acestei legi, dispozitiile tranzitorii trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme successive.

Curtea constata ca reglementarea criticata, prin nerespectarea normelor de tehnica legislativa,determina aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii.

Pentru ca analiza Curtii sa fie completa, in sensul de a intelege situatia care a generat necesitatea de adoptare si aplicare imediata a ordonantei de urgenta, Curtea procedeaza la cercetarea preambulului acesteia.
Curtea constata ca din analiza preambulului OUG nr. 91/2013 nu reies cu claritate, intr-o maniera cuantificabila, elementele de fapt ale situatiei extraordinare care a determinat adoptarea acestui act normativ.

In cazul de fata, se remarca faptul ca adoptarea de catre Guvern a ordonantei de urgenta nu a fost motivata de necesitatea reglementarii intr-un domeniu in care legiuitorul primar nu a intervenit. Dimpotriva, in aceasta materie existau reglementari, chiar daca nu codificate intr-un singur act normativ, astfel ca era cu atat mai mult necesara evidentierea si explicarea urgentei reglementarii domeniului de catre Guvern. In acest sens, Curtea retine ca tat timp cat nu sunt indeplinite conditiile pentru adoptarea unei ordonante de urgenta, Guvernul nu poate interveni intr-un domeniu deja reglementat de Parlament.

Referitor la celelalte dispozitii ale ordonantei de urgenta care nu se aplica retroactiv, avand in vedere ca actul normativ atacat incalca dispozitiile art. 115 alin. (4) si (6) din Constitutie, acestea nu ar mai putea produce efecte juridice dupa intrarea sa in vigoare, intrucat neconstitutionalitatea extrinseca determina neconstitutionalitatea intregii reglementari.

Cu privire la efectele constatarii neconstitutionalitatii OUG nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire, Curtea arata ca  acest fapt nu are ca efect aparitia unui vid legislativ, ci determina reintrarea in fondul activ al legislatiei a actelor abrogate, dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

In principal, pentru motivele de mai sus, Curtea admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si constata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa este neconstitutionala.

Opinie separata

Opinia separata a fost formulata de judecatorul Valer Dorneanu care a considerat ca in mod gresit Curtea a extins controlul de constitutionalitate asupra intregii ordonante de urgenta, desi obiectul exceptiei ridicate direct de Avocatul Poporului era strict si punctual precizat in actul de sesizare, fiind reprezentat de doar doua articole din cele 350 ale actului normativ mentionat.

In opinia autorului opiniei separate, mecanismul prin intermediul caruia Curtea a declarat, in cauza de fata, neconstitutionalitatea intregii ordonante de urgenta echivaleaza cu o sesizare din oficiu, inadmisibila din perspectiva art. 146 lit. d) din Constitutie, a carei semnificatie este in sensul ca instanta de contencios constitutional se pronunta numai la sesizare, si contravine, totodata, practicii indelungate si constante a instantei de contencios constitutional.

Autorul opiniei separate a mai precizat ca expunerea de motive contine suficiente motive pentru a sustine atat caracterul extraordinar al situatiei care a determinat Guvernul sa reglementeze materia insolventei pe calea unui astfel de act normativ, cat si urgenta cu care acesta se impunea a fi edictat.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Decizia Curții Constituționale ref. la admiterea excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 91/2013 privind Codul insolvenței”

  1. Chiar o surpriza pentru mine, dar una placuta in care drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale sunt parte a procedurii considerate de CCR, impreuna cu art 1 alin 5 din CONSTITUTIE.

    Pe cand OUG care incalca art 1 alin 5 si modifica legislatia fiscala respectiv art 4 cod fiscal, vor fi declarate neconstitutionale?

  2. Constantin STANCU spune:

    Considera ca judecatorii CCR sunt in exces de zel! Bugetul este public, se cunoaste ca Romania are deficit bugetar, ori legea favoriza in mod evident debitorii si practicienii in insolventa in conditiile in care doar 20-28% din creante se mai recupereaza de la debitorul falit!!! E o problema de notorietate publica si nu de tehnica! De asemenea CCR prin judecatori si-au extins puterile prin vointa proprie in conditiile in care nu fac parte din puterea judecatoreasca, iar multi judecatori nu sunt chiar judecatori ceea ce infrange principiul separatiei puterilor in stat, un lucru extrem de grav, dupa cum Parlamentul daca isi aroga puteri exclusive devine abuziv. De asemenea e trasa de par situatia in care legea abrogata revine in forta! E o practica a CCR care se bate cap in cap cu practica ICCJ, alt aspect nedorit puterea judecatoreasca este afectata de deciziile CCR care nu face parte din sistemul juridic. Legea este un cadou celor de UNIPIR, clar, din motive subiective, dar au puterea si pana la urma 9 persoane fac ce vor, conform propriilor constiinte de juristi si politicieni, numiti pe criterii politice. E o victorie a politicului prin factul ca judecatorii sunt numiti politic. Statul de drept? Ei, dar nu pentru creditorii „fraieri”… Si vrem bani la buget, salarii, dotari, etc. Daca omori vaca de muls de unde lapte, ulterior?

  3. Camelia RĂCHIȚEANU spune:

    Eu nu stiu care sunt creditorii ”fraieri” la care va referiti dvs. Eu nu am intalnit pana acum desi am vazut si cazuri in care furnizori nu-si recuperau in intregime datoriile de la clienti insa putine pentru ca exista instrumente de garantare.
    Creditor fraier ANAFul? Cand (Doamne Fereste!) sa vrei sa ti se recalculeze penalitatile pentru ca de fapt ai sume nedistribuite de dansii de 2-3 ani de zile (caci, de!, in cele 2 zile cat a stat la posta decizia de penalitati ai indraznit sa fii pe teren, la munca, ca sa ai bani sa platesti acestui minunat stat!) ca nici nu se pune problema! Adresa prin care soliciti acest lucru este fara raspuns cu anii iar dnele functionare iti explica cat de perfect este programul dar are unele probleme care sunt fara rezolvare. Cand in 2011 statul a spus ca vine in intampinarea agentilor economici si ”platiti voi cu urgenta tot ce ne datorati ca noi va vom ierta de penalitati” iar cand ai facut asta: surpriza! mai aveai de plata si penalitatile de care te iertau minus vreo 2-3%, ca doar se hotarasera sa fie generosi! Cand nivelul de taxare in Romania este muuult peste nivelul de taxare ale celorlalte tari care vin cu cauze la CEDO si, iarasi surpriza!, au mai putine hotarari nefavorabile… E o mirare ca se intampla acest lucru!!! Cand, desi ai achitat cu intarzieri putin notabile (cu 3-4 saptamani mai tarziu caci, de!, si clientii tai platesc uneori si la 4-5 luni de la data la care tu ai efectuat prestatia/livrarea) te trezesti ca ti s-a poprit contul pentru ceea ce deja platisei cu vreo 2 saptamani mai devreme si functionarii de la executare silita ridica din umeri (caci ”circuitul documentelor este greoi insa nu il facem noi personal ci se face electronic asa ca nu va certati cu noi pentru ca noi nu raspundem niciodata pentru ce am facut, cate pierderi v-am pricinuit etc”). Si mai vrei ce ti se cuvine prin lege, adica dobanzi pentru luna in care banii tai au stat la noi fara drept? Fugi d-aici! A, si vrei si amenda pe care ai platit-o de 3 ori pentru iti frigea buza sa ai un certificat fiscal si iti spui la cat am pierdut pana acum ce mai conteaza inca 200 lei? Fugi d-aici!
    Creditor ”fraier” BANCA? cand in primii 5-6 ani de credit a incasat numai din dobanda contravaloarea creditului acordat? Si nu doar atat ca doar au incasat sume consistente si din comisioane! Si, surpriza!, au si garantii pentru creditul pe care l-ai luat! Garantii pe care, apropos!, le vrea si ANAFul! Ca sa stea linistit ca tu vei fi sclavul pe viata al statului pentru ca ei vor avea grija sa cheltuie banii pe care tu ii platesti intre ei, pe ce vor ei, insultandu-ti inteligenta si luandu-te de prost intotdeauna! Ca doar nu pe invatamant sau sanatate, nu?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate