Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
3 comentarii

Justiția în Parlament
08.11.2013 | Alina GORGHIU

JURIDICE - In Law We Trust

Conducerea Senatului a discutat luni, 4 noiembrie 2013, la solicitarea preşedintelui Senatului, despre posibilitatea organizării unei şedinţe de plen având ca temă principală justiţia. Mă bucură decizia colegilor senatori, pentru că, iată, există teme mai importante decât “colecţia toamnă-iarnă pentru deputaţi” sau ultimele trenduri în materie de coafuri.

Și dacă tot ne propunem să fim pragmatici şi în Camera Deputaţilor, le propun colegilor mei să solicităm şi noi o dezbatere similară cu cea de la Senat.

Deşi se fac progrese vizibile, sistemul judiciar din România se confruntă încă cu destul de multe probleme şi o discuţie care să se fie dedicată exclusiv justiţiei nu poate fi decât constructivă.

Iar subiectul justiţie şi reforma sistemului juridic mă provoacă să vă spun câteva cuvinte despre o propunere legislativă pe care am depus-o recent. Aceasta vizează modificarea Ordonanței de urgență nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Dacă ne raportăm la acest moment, OUG nr. 51/2008  prevede posibilitatea părții de a beneficia de asistență extrajudiciară prin avocat, însă nu prevede în mod expres și posibilitatea părții de a beneficia de asistența prin avocat și în cadrul procedurii de mediere, în situația în care procedura are loc anterior declanșării unui litigiu în instanță.

Situația descurajează părțile să intre în procedura de mediere datorită faptului că în această ipoteză, partea ar trebui să plătească atât onorariul mediatorului, cât și al avocatului, iar acestea sunt costuri pe care probabil partea nu și le va permite.

Pentru a evita astfel de situaţii e clar nevoie de instituirea posibilității părții de a beneficia de ajutor public extrajudiciar constând în asistența prin avocat şi în faza de mediere. Avantajul unei astfel de modificări va fi resimţit atât în rândul justiţiabililor, cât şi al instanţelor de judecată şi al avocaţilor care oferă asistenţă extrajudiciară.

O informare cât mai bună a cetăţenilor cu privire la toate opţiunile pe care le au, în vederea soluționării conflictelor, răspunde exigențelor impuse de Convenția Europeană a Drepturilor Omului privitoare la soluționarea echitabilă și într-un termen rezonabil a proceselor.

Şi pentru că iniţiativa mea se referă la ajutorul public judiciar, o altă temă extrem de importantă şi în strânsă legătură cu acest aspect, care ar putea face obiectul unei dezbateri în Camera Deputaţilor, este şi liberul acces la justiţie.

Acesta reprezintă facultatea fiecărei persoane de a se adresa unei instanţe judecătoreşti pentru apărarea drepturilor sale sau valorificarea intereselor sale legitime. Atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţa CEDO arată că simpla consacrarea a unui astfel de principiu, chiar şi la nivel constituţional nu este suficientă, neputând asigura eficacitatea reală a acestuia dacă în practică sunt întâmpinate diverse obstacole. Totuşi, unele condiţii care sunt stabilite pentru a accede la o instanţă de judecată au fost considerate de CCR ca nefiind un impediment în calea exercitării liberului acces la justiţie. Şi mă refer aici la proceduri special instituite prin lege, la proceduri administrative sau administrativ-jurisdicţionale sau chiar la şedinţa de informare privind avantajele medierii.

Cât timp îi conferă în continuare dreptul justiţiabilului de a se adresa unei instanţe de judecată cu pretenţia sa, orice procedură prealabilă obligatorie, instituită de legiuitor nu este de natură a încălca liberul acces la justiţie sau a limita acest acces. Astfel de proceduri au în general scopul de a asigura o soluţionare mai rapidă a anumitor tipuri de litigii, de a degreva instanţele judecătoreşti de acele cauze care pot fi rezolvate şi pe aceste căi şi de a-i permite justiţiabilului să evite cheltuielile de judecată.

Probabil vă întrebaţi de ce am ales să prezint aceste idei. Cred că dezbaterea din camerele Parlamentului ar trebui să se concentreze şi pe găsirea unor soluţii pentru eterna supra-aglomerare a instanţelor judecătoreşti, problemă pe care o ştim toţi şi pe care am semnalat-o ori de câte ori am avut ocazia.

Rezultatele oricărei soluţii găsite se vor resimţi imediat: degrevarea instanţelor de acele litigii cu o importanţă mai mică le va permite judecătorilor să își concentreze atenția asupra cauzelor complexe, crescând astfel și calitatea actului de justiție. Magistratul are în acest mod mult mai mult timp să judece alte cazuri, deci se va putea reduce și numărul de erori judiciare, crescând în același timp și satisfacția justițiabililor.

Sper că apelul meu va fi auzit de colegii din Camera Deputaţilor şi că vom organiza şi noi cât mai curând o dezbatere pe problema justiţiei.

Alina GORGHIU



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Justiția în Parlament”

  1. Dna Gheorghiu

    Propunerile acestea de ajutor public sunt atat de comuniste incat nu puteti sa realizati ca orice lucru are nevoie de munca platita. Platind-o eu pentru dumneavoastra, ma face sa nu mai fiu antreprenor. Am scris si eu un articol pe care vi-l recomand. Cand cineva primeste ceva fara munca, altcineva munceste fara plata. Un concept pe care generatia scolita in communism nu prea este interesata sa-l accepte.

    V-as sugera proiecte adevarate precum rolul legislativului diferit de cel al executivului. Pe romaneste sa nu mai permiteti Guvernului sa emita OG, OUG care destabilizeaza Romania.

  2. Valentin BULIGA spune:

    Ca sa pastrez sarcasmul bland al d-nei deputat din preambul, mesajul preelectoral al domniei sale mi se releva mai degraba in intelesul proverbului cu chelul si tichia de margaritar.

    Daca domnia sa tot poarta atata grija sistemului judiciar poate ar fi de mai degraba de interes executarea reala a functiei legislative de către Parlament si a generarii unor instrumente legale eficiente, clare si previzibile care sa dea cetatenilor in primul rand, dar deopotriva si autorităţilor publice usurinta in utilizarea lor, cu consecinta neivirii interesului de a accesa pârghiile judiciare si incarcarii instanţelor de judecata cu numeroase pricini repetitive, consumtive de resurse nu doar materiale. Ma gandesc la repezeala doar la numeroasele proceduri judiciare deschise in legatura cu taxa de primă inmatriculare rebotezata smechereste de atatea ori, la cele in materie societara (dizolvari, radieri), la cele in materie de asigurari sociale si asigurari sociale de sanatate, etc.

    Cred ca doamna deputat sau avocat sau mediator (ori toate dimpreuna) uita ca orice ajutor public presupune cu necesitate asigurarea unor resurse financiare publice potrivite de lipsa carora Executivul şi Legislativul se plang ipocrit dintotdeauna, mai putin in preajma evenimentelor electorale majore, resurse financiare publice ce ar trebui gestionate potrivit unor criterii obiective de prioritate, iar nu a unora speculative, subiective intemeiate pe sensibilizarea interesata a electorilor.

    Mai mult, chiar in forma actuala a O.U.G.nr.51/2008 reglementeaza posibilitatea ajutorului public judiciar intre anumite limite si conditionari destul de severe ce diminueaza consistent scopul pentru care a fost legiuita, tocmai – banuiesc – ca urmare a unor constrangeri financiare.

    Nu neg utilitatea implemetarii reale a unor posibilitati alternative de stingere a diferendelor, pana la mediere insa cred ca ar fi prioritar ca insusi Statul sa vegheze la eliminarea acelor cauze ce conduc la ivirea lor, dintotdeauna profilaxia fiind mai eficienta si mai ieftina decat orice remediu.

    Altfel, pot intelege mesajul doamnei deputat/avocat/mediator mai cu seama ca un mesaj de conciliere intre banuite tensiuni si interese profesionale concurente dintre avocati si mediatori.

    Valentin Buliga

  3. Florin RADU spune:

    apropo de ajutorul public judiciar, eu ma gandeam, de exemplu, sa se emareasca limitele de 300 si 600 lei, existente in prezent si care sunt jignitoare de-a dreptul.
    ce-ati zice de limitele 500 si 1000 lei ?!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.