« Flux noutăţi
Selected Top LegalVideo
JurisprudenţăCEDOCJUECCRÎCCJJurisprudenţa curentă ÎCCJDezlegarea unor chestiuni de dreptRILCurţi de apelTribunaleJudecătorii
Noutăţi legislativeProiecte legislativeMOF - Monitorul Oficial al RomânieiJOUE - Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Opinii

Impozitul pe construcţii 2014 – persecutarea investitorilor
18.11.2013 | Daniel UDRESCU

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Aşa cum am considerat în nenumărate rânduri, Guvernul trebuie să administreze şi Parlamentul să legifereze. Legea nr. 571/2003 prevede prin art. 4 că modificarea legislaţiei nu se poate face decât cu acordul Parlamentului:
Art. 4 Modificarea şi completarea Codului fiscal
(1) Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege.

Adoptat prin lege înseamnă adoptat de Parlament. Modificarea Impozitul pe construcţii 2014, diferită de Legea Bugetului Public Naţional pentru 2014, modifică Bugetul înainte ca acesta să fie aprobat, respectiv măreşte veniturile crescând impozitul de la 0,25% la 1,5% şi trece acest venit de la autoritatea locală la ANAF, fără acordul Parlamentului. Guvernul a hotărât un proiect de lege neconstituţional care nu necesită nici urgenţă şi nicio stare extraordinară, dar care consolidează puterea la nivel central, alocând resurse imediate la regionalizarea României. Până la proiectul de OUG pentru 2014, impozitul pe clădiri era legiferat de art. 253 Cod Fiscal:
Calculul impozitului datorat de persoanele juridice
(1) În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.
(2) Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv.

Pentru 2014, Guvernul, care va regionaliza România săptămâna viitoare, vrea o finanţare sigură care să treacă direct la regiuni. Această finaţare este  reprezentată de introducerea în Legea nr. 571/2003 a art. 29633:
(1) Sunt obligate la plata impozitului pe construcţii, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Diferenţa majoră între cele două impozite este aceea că pe vechiul Cod fiscal, consiliul local stabilea impozitul între 0.25 şi 1,5% din valoarea de inventar a clădirii, pe când acum acest impozit pentru construcţii este trecut de la consiliul local la ANAF, adică la Guvern, respectiv regiune.

Ce înseamnă acest lucru? În primul rând, o resursă importantă este preluată de la administraţia locală şi trecută la administraţia centrală, fără acordul Parlamentului.

În al doilea rând, autoritatea centrală nu încurajează dezvoltarea locală, mărind impozitul la maxim, respectiv 1,5%, pe când autoritatea locală încuraja relocarea afacerilor în zonele defavorizare, aplicând un impozit mai mic, dar finanţând astfel activitatea locală. Înăsprirea fiscalităţii arată că pentru un imobil la care se plăteşte 1,5% din valoare, această rată este echivalentul a 16%-25% din impozitul pe profit, adică dublează impozitul colectat de stat. De exemplu 1,5% din două milioane lei este 30.000 lei. O rată de 0,25% ar îsemna un impozit de doar 5.000 lei. Dacă Societatea are o activitate în care veniturile sunt de două milioane, cheltuielile 1.7 milioane cu o profitabilitate de 10% înainte de impozitare, impozitul pe venit ar fi de 32.000, iar pentru pentru o profitabilitate de 5% ar fi 16.000, ambele fiind absolut normale pentru media profitabilităţii în România.

Personal, acest impozit nu sprijină economia reală, ci este încă un abuz fiscal introdus pe uşa din dos, care măreşte nejustificat impozitele deja mari pe care România le are.

Ce mi se pare absurd este că terenul rămâne la administraţia locală, iar construcţia este impozitată de ANAF. Între cele două autorităţi, partea rea arată că ANAF răspunde comenzilor politice cu privire la executări silite, cu presiuni politice ale afacerilor locale care au orientări opuse administraţiei centrale, fiind mai suceptibile „şantajului.” Partea bună a acestei schimbări este un control mai bun asupra patrimoniului supus insolvenţei şi o reacţie mai rapidă de blocare a înstrăinării.

Daniel UDRESCU

Cuvinte cheie: , , , , , , , , ,
Secţiuni/categorii: C. administrativ, Fiscalitate, Opinii, SELECTED TOP LEGAL

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD