Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Banking CJUE Dreptul Uniunii Europene RNSJ

UPDATE: Hotărârea CJUE. Întrebare preliminară cu privire la protecția juridică a consumatorului de credit garantat ipotecar

21 ianuarie 2015 | Mihaela MAZILU-BABEL

21 ianuarie 2014: Curtea de Justiție s-a pronunțat astăzi în cauzele conexate C-482/13, C-484/13, C-485/13 și C-487/13 Unicaja Banco SA.

Nota JURIDICE.ro: În esență, Curtea a reținut că art. 6, par. 1, al Directivei 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii nu se opune unei dispoziții naționale în virtutea căreia judecătorul național sesizat cu o procedură de executare ipotecară este obligat să recalculeze sumele datorate în virtutea unei clauze dintr-un contract de împrumut ipotecar ce prevede dobânzi de întârziere al căror procent este de 3 ori mai mare decat dobânda legală, reducând-o la acest ultim procent.

Nota Mihaela Mazilu-Babel:Curtea a hotărât după cum urmează:

Articolul 6 alineatul (1) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei dispoziții naționale în temeiul căreia instanța națională sesizată cu o procedură de executare ipotecară are obligația să dispună recalcularea sumelor datorate în temeiul unei clauze a unui contract de credit ipotecar care prevede dobânzi moratorii a căror rată depășește cu mai mult de trei ori dobânda legală, astfel încât cuantumul dobânzilor menționate să nu depășească acest prag, cu condiția ca aplicarea dispoziției naționale:

să nu prejudece aprecierea de către instanța națională menționată a caracterului abuziv al unei astfel de clauze și

să nu împiedice această instanță să înlăture clauza menționată dacă ar trebui să constate caracterul „abuziv” al acesteia, în sensul articolului 3 alineatul (1) din directiva menționată.

Mai atragem atenția asupra următoarelor paragrafe:

27 În această privință, trebuie constatat de la bun început că, potrivit instanței de trimitere, clauzele referitoare la dobânzile moratorii din contractele de credit ipotecar pentru executarea cărora a fost sesizată sunt „abuzive” în sensul articolului 3 din Directiva 93/13. (s.n.-M.M.-B.)
(…)
32 Având în vedere considerațiile care precedă, Curtea a decis că articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 se opune unei norme de drept național care permite instanței naționale, atunci când constată nulitatea unei clauze abuzive a unui contract încheiat între un vânzător sau un furnizor și un consumator, să completeze contractul modificând conținutul acestei clauze (Hotărârea Banco Español de Crédito, EU:C:2012:349, punctul 73, precum și Hotărârea Kásler și Káslerné Rábai, EU:C:2014:282, punctul 77).
33 Desigur, Curtea a recunoscut de asemenea posibilitatea instanței naționale de a înlocui o clauză abuzivă cu o dispoziție de drept național cu caracter supletiv, cu condiția ca această înlocuire să fie conformă cu obiectivul articolului 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 și să permită restabilirea unui echilibru real între drepturile și obligațiile cocontractanților. Cu toate acestea, posibilitatea menționată este limitată la ipotezele în care invalidarea clauzei abuzive ar obliga instanța să anuleze contractul în ansamblul său și să expună astfel consumatorul unor consecințe care l‑ar prejudicia (a se vedea în acest sens Hotărârea Kásler și Káslerné Rábai, EU:C:2014:282, punctele 82-84) (s.n.-M.M.-B.)
34 Cu toate acestea, în cauzele principale și sub rezerva verificărilor care trebuie efectuate în această privință de instanța de trimitere, anularea clauzelor contractuale în discuție nu poate avea consecințe negative pentru consumator, în măsura în care sumele pentru care au fost declanșate procedurile de executare ipotecară vor fi în mod necesar mai mici în lipsa unei majorări prin aplicarea dobânzilor moratorii prevăzute de clauzele menționate.
(…)
36 După cum a subliniat guvernul spaniol în înscrisurile sale și în ședință, precum și avocatul general la punctele 38 și 39 din concluzii, domeniul de aplicare al celei de a doua dispoziții tranzitorii din Legea 1/2013 se extinde la orice contract de credit ipotecar și se distinge astfel de domeniul de aplicare al Directivei 93/13, care privește doar clauzele abuzive cuprinse în contractele încheiate între un vânzător sau un furnizor și un consumator. Rezultă că obligația de a respecta pragul care corespunde ratei dobânzilor moratorii reprezentând de trei ori rata dobânzii legale, astfel cum a fost prevăzută de legiuitor, nu prejudecă în niciun caz aprecierea de către instanță a caracterului abuziv al unei clauze prin care se stabilesc dobânzile moratorii.(s.n.-M.M.-B.)
37 În acest context, trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 93/13, caracterul abuziv al unei clauze contractuale trebuie apreciat luându‑se în considerare natura bunurilor sau a serviciilor pentru care s‑a încheiat contractul și prin raportare, la data încheierii contractului, la toate circumstanțele care însoțesc încheierea acestuia. Din această perspectivă, rezultă că trebuie apreciate și consecințele pe care clauza menționată le poate avea în cadrul legislației aplicabile contractului, ceea ce implică o examinare a sistemului juridic național (a se vedea Ordonanța Sebestyén, C‑342/13, EU:C:2014:1857, punctul 29 și jurisprudența citată).

:: textul integral al hotărârii

16 octombrie 2014: Avocatul general Wahl propune următorul răspuns:

48. Din perspectiva considerațiilor de mai sus, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de Juzgado de Primera Instancia e Instrucción de Marchena (Spania) după cum urmează:

„1) Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii impune instanțelor naționale să excludă aplicarea unei clauze contractuale abuzive, astfel încât aceasta să nu producă efecte obligatorii în ceea ce privește consumatorii, însă nu le autorizează să îi modifice conținutul. Contractul încheiat cu consumatorii trebuie să continue să existe, în principiu, fără nicio altă modificare decât cea rezultată din eliminarea clauzelor abuzive, în măsura în care, în conformitate cu normele dreptului intern, o astfel de menținere a contractului este posibilă.

2) O normă din dreptul național, cum este a doua dispoziție tranzitorie din Legea 1/2013 privind măsuri de consolidare a protecției debitorilor ipotecari, restructurarea datoriei și închirierea socială din 14 mai 2013 (Ley 1/2013 de medidas para reforzar la protección a los deudores hipotecarios, reestructuración de deuda y alquiler social), potrivit căreia un creditor care urmărește executarea, în temeiul unui contract de ipotecă în care există o clauză care stabilește dobânzi de întârziere care depășesc cu mai mult de trei ori dobânda legală, poate ajusta valoarea acestor dobânzi care poate fi recuperată prin intermediul ipotecii, astfel încât să nu depășească pragul respectiv, este compatibilă cu Directiva 93/13 și în special cu articolul 6 alineatul (1) din cuprinsul său, în măsura în care aplicarea unei astfel de dispoziții nu aduce atingere obligației pe care o au instanțele naționale potrivit directivei menționate de a exclude aplicarea clauzelor contractuale abuzive din contractele încheiate cu consumatorii astfel încât să nu producă efecte obligatorii în ceea ce îi privește pe aceștia din urmă fără să îi modifice conținutul. Instanța de trimitere este cea care trebuie să stabilească dacă aceasta este situația luând în considerare toate reglementările din dreptul național și aplicând metodele de interpretare recunoscute în dreptul respectiv.”

Pentru întreg cuprinsul concluziilor, a se vedea aici (în limba engleză), aici (în limba franceză) și aici (în limba română)

Mai atragem atenția asupra următoarelor puncte:

29. Dimpotrivă, Hotărârea Kásler și Káslerné Rábai privește un caz unic de restituire (n.n.- a se vedea, in acelasi sens, si sublinierea realizata in cadrul dezbaterii JURIDICE.ro pe tema jurisprudentei Kaslerde la minutul 15:55). În cauza menționată, instanța de trimitere a întrebat dacă o instanță națională poate să înlocuiască cu dispoziții supletive din dreptul intern o clauză abuzivă dintr‑un contract de credit de consum în anumite împrejurări în care, în cazul în care contractul nu ar putea continua să existe fără această clauză, anularea contractului ar putea fi în detrimentul consumatorului. Curtea a afirmat că anularea întregului contract de credit de consum are în general drept consecință scadența imediată a sumei împrumutului care rămâne datorată, ceea ce tinde să îl penalizeze mai degrabă pe consumator decât pe împrumutător. Prin urmare, în această situație specială, Curtea a statuat că articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune unei norme de drept național care permite instanței naționale să remedieze nulitatea clauzei respective prin înlocuirea acesteia cu o dispoziție de drept național cu caracter supletiv(14). (s.n.-M.M.-B.)

30. Totuși, Hotărârea Kásler și Káslerné Rábai nu este relevantă pentru prezentele cauze. Nu este clar modul în care anularea unei clauze abuzive privind dobânzile de întârziere, cum este cea aflată în discuție, ar fi în detrimentul consumatorului care a luat un împrumut, în mai mare măsură decât eliminarea completă a dreptului la astfel de dobânzi al unui creditor care s‑ar putea prevala de clauza abuzivă. Mai mult, în pofida argumentelor invocate de bănci în cadrul ședinței, faptul că competențele de moderare ar putea fi conferite printr‑o dispoziție de drept național, iar nu ca o expresie a puterii de apreciere a instanței nu este relevant. Astfel, după cum se precizează la articolul 8 din cuprinsul său, Directiva 93/13 prevede o armonizare minimă, ceea ce înseamnă că statele membre pot adopta sau păstra numai normele care oferă consumatorului o protecție sporită față de cea deja acordată potrivit directivei. În consecință, răspunsul la prima întrebare nu trebuie să fie diferit de cel dat în Hotărârea Banco Español de Crédito și în Hotărârea Asbeek Brusse și de Man Garabito, pe care l‑am prezentat pe scurt la punctul 26 de mai sus.

***

18 noiembrie 2013: Judecătorul spaniol se întreabă în materia protecției juridice a consumatorului de credit garantat ipotecar. (C-487/13 – C-484/13 CaixaBank și C-483/13 și C-482/13 Unicaja Banco)

Situația de fapt (preluată de pe curia):
1. legislație națională prin care se impune instanței să modereze cuantumul dobânzilor prevăzute de o clauză abuzivă privind dobânzile de întârziere inserată într-un contract de credit imobiliar însoțit de o garanție ipotecară
2. obligația sau lipsa obligației instanței naționale de a declara nulitatea și inaplicabilitatea unei astfel de clauze.

Dispoziții incidente: articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE  privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii
Articolul 6 (extras)
(1) Statele membre stabilesc că clauzele abuzive utilizate într-un contract încheiat cu un consumator de către un vânzător sau un furnizor, în conformitate cu legislația internă, nu creează obligații pentru consumator, iar contractul continuă să angajeze părțile prin aceste clauze, în cazul în care poate continua să existe fără clauzele abuzive.

* Cu privire la protecția juridică efectivă a consumatorului de credit ipotecar, a se vedea și aici, dar și aici.

Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership