TOP LEGAL
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Un nou tip de obiect: cererea de consfințire a înțelegerii părților din acordul de mediere
19.11.2013 | Cristi DANILEȚ


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Un nou tip de cerere adresată instanțelor judecătorești creează anumite dificultăți de natură administrativă în rândul acestora. Este vorba despre acordul de mediere obținut extraprocesual, care poate fi supus verificării de către instanță. Cum ECRIS încă nu a fost modificat pentru a se putea înregistra fără probleme o astfel de cerere, unele instanțe solicită părților mediate să introducă mai întâi cerere de chemare în judecată și apoi  să depună acordul de mediere deja încheiat. Până la modificarea pe care o va face comisia comună MJ-CSM, unele instanțe au găsit soluții temporare pentru înregistrarea unor astfel de cereri (de exemplu, ca procedură necontencioasă). Prin studiul de mai jos, am identificat argumentele care demonstrează că de la 1 octombrie 2012 avem un nou tip de cerere care poate fi soluționată de Judecătoriile din România.

Temeiul legal

Inițial, art. 59 din Legea nr. 192/2006 prevedea că întelegerea părtilor poate fi supusă încuviințării instanței de judecată, după procedura specifică emiterii hotărârilor de expedient. Urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 115/2012, art. 59 alin. 2 arată că părţile se pot înfăţişa la instanţa judecătorească pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor (consfințire=confirmare, validare, legalizare)Legea precizează că este o procedură de încuviinţare a înţelegerii părţilor (încuviințare=a permite, a aproba), că hotărârea care se dă în camera de consiliu constituie titlu executoriu și că este este hotărâre de expedient.

Încă un alt temei legal și taxele

Prin Legea nr. 115/2012, s-a introdus în legea medierii art. 592 care prevede că „Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii”.

Legea la care se face trimitere este în prezent OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Conform art. 11 alin. 1 se taxează cu 20 lei cererile prin care părțile solicită instanței pronunțarea unei hotărâri care să consfințească înțelegerea părților, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere – 20 lei; în cazurile în care înțelegerea sau acordul de mediere privește transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acțiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înțelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.

Interpretare

Art. 59 din Legea medierii face parte din Secțiunea a 4-a „Închiderea procedurii de mediere” a Cap.V „Procedura de mediere” din lege. Aceasta precede Secţiunii a 5-a „Medierea în cazul unui litigiu pe rolul instanţelor de judecată”. De aici, potrivit regulilor de interpretare sistematică, rezultă că procedura de consfințire a înțelegerii cuprinsă în acordul de mediere nu privește o cauză înregistrată deja pe rolul instanței. Desigur, și în acest din urmă caz poate interveni un acord de mediere, dar acesta va fi guvernat de regulile de la art. 60– 63 (mediere procesuală). Dar în cazul analizat de noi este vorba de o cerere distinctă de existența unui litigiu judiciar (survenită așadar în urma unei medieri extraprocesuale).

Procedura de soluționare a cererii

Corelând art. 59 din Legea medierii și ale art. 441 Noul C. proc. civ. cu dispozițiile din art. 438-440 Noul C. proc. civ, rezultă că procedura este una sumară, constând în următoarele:
– după finalizarea medierii prin acord, părțile formulează „cerere de consfințire înțelegere din acord mediere”, anexează acordul de mediere (inclusiv în format electronic), achită taxa de timbru;
– documentația se depune la registratura Judecătoriei;
– cererea se înregistrează, se distribuie aleatoriu și se prezintă de îndată judecătorului desemnat (art. 87 alin. 51 din ROI);
– nu se face procedură de regularizare a cererii de chemare în judecată și nu se fixează termen de judecată (ca la procedura contencioasă), ci se stabilește ora și eventual o altă zi în care părțile vor fi chemate la instanță;
– ambele părți se prezintă la judecător, personal sau prin reprezentant;
– procedura are loc în camera de consiliu, judecătorul verifică dacă la momentul încheierii acordului de mediere (nu al prezentării părților în fața sa) s-au respectat condițiile prevăzute de lege pentru închierea acordului;
– dacă mai trebuie depuse acte sau aduse lămuriri, judecătorul poate invita părțile la o altă dată, ținând însă seama de celeritatea procedurii;
– dacă hotărârea este de admitere a cererii părților, instanța consfințește înțelegerea lor conform acordului de mediere, iar dispozitivul hotărârii va cuprinde conținutul acordului;
– dacă hotărârea este de respingere a cererii părților, acordul rămâne valabil ca înscris sub semnătura privată, dar fără a constitui titlu executoriu;
– hotărârea poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la Tribunal.

Este de remarcat că, deși procedura pare (cel puțin) a fi necontencioasă, legea nu trimite la dispozițiile „Procedurii necontencioase judiciare” din Cartea a III-a din Codul de procedură civilă.

 Asemănări între medierea procesuală și cea extraprocesuală

– acordul de mediere rezultat în urma oricărei dintre cele două proceduri poate fi supus verificării de către instanță la cererea părților;
– procedura de prezentare la notar sau la instanță este obligatorie pentru constituirea, modificarea sau stingerea oricărui drept real imobiliar, partaje, cauze succesorale și în toate situaţiile în care legea impune, sub sancţiunea nulităţii, îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă (condiție ad validitatem);
– întotdeauna se vor prezenta la instanță și nu la notar acordurile de mediere încheiate de părţi, în cauzele/conflictele ce au ca obiect exerciţiul drepturilor părinteşti, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor şi stabilirea domiciliului copiilor (art. 64 alin. 11);
– procedura este cea specifică emiterii hotărârii de expedient (art. 438-440 C. proc. civ.);
– cererea se soluționează în camera de consiliu (cu excepția situației în care acordul de mediere procesuală se depune chiar la termenul de judecată);
– instanța consfințește întelegerea din acord, atât în primul caz (art. 438 alin. 1 C. proc. civ.), cât și în al doilea (art. 59 alin. 2 Legea medierii) – cred că nu sunt proprii formulele „ia act” sau „validează”;
– în ambele cazuri hotărârea constituie titlu executoriu;
– partea din dispozitivul hotărârii care preia conținutul acordului de mediere nu poate fi publicat pe portalul instanțelor (hot. CSM nr. 884/2013)
– în cazul în care legea impune îndeplinirea condiţiilor de publicitate, notarul public sau instanţa de judecată va solicita înscrierea contractului autentificat, respectiv a hotărârii judecătoreşti în Cartea Funciară;
– calea de atac este recursul.

Diferențe dintre medierea procesuală și cea extraprocesuală

– prima presupune un dosar aflat pe rolul instanței, cealălaltă este independentă de un litigiu judiciar;
– în primul caz e vorba de „părțile litigiului”, în al doilea de „părțile acordului” (totuși, prin Legea nr. 76/2012, în mod inexplicabil, dispare cuvântul „acordului”, introdus în această sintagmă prin Legea nr. 115/2012);
– în primul caz pentru înregistrarea cererii de chemare în judecată se achită taxa de timbru obișnuită și la cererea părților aceasta se poate restitui (nu și pentru transferul dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, și o cauză succesorală pentru care nu s-a eliberat certificatul de moştenitor), în al doilea caz se achită o taxă fixă (cu excepțiile arătate pentru transfer drepturi reale imobiliare și partaj), unde nu se restituie;
– prima se finalizează cu o hotărâre prin care se pune capăt total sau parțial cauzei litigioase, a doua este doar o procedură de verificare;
– în primul caz procedura de informare este obligatorie și pentru anumite cauze nedepunerea dovezii că a fost urmată procedura de informare se sancționează cu inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, în al doilea caz nu se pune această problemă;
– în primul caz judecata se poate suspenda, în al doilea caz nu se pune acestă problemă;
– în primul caz acordul de mediere se depune la instanța (judecătorie, tribunal, curte de apel, instanță supremă) care a fost învestită cu soluționarea cauzei, în al doilea caz competenţa aparține întotdeauna Judecătoriei și, teritorial, este alternativă: fie cea în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul oricare dintre părţi, fie cea în a cărei circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere;
– în primul caz, mediatorul este obligat să transmită instanţei acordul de mediere şi procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic, în al doilea caz, se va înainta de către părți acordul de mediere în original (eu sugerez și în format electronic).

jud. Cristi DANILEȚ
membru CSM

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Un nou tip de obiect: cererea de consfințire a înțelegerii părților din acordul de mediere”

  1. Constantin STANCU spune:

    Explicatii clare si necesare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate