« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Probleme privind aplicarea Noului Cod penal – Timișoara, 23 noiembrie 2013. Cum a fost
26.11.2013 | Dan-Sebastian CHERTES

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

UNBR, Baroul Timiș și INPPA – Centrul Teritorial Timișoara, în parteneriat cu Editura Universul Juridic și Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara au organizat la data de 23 noiembrie 2013 conferința cu tema ”Probleme privind aplicarea Noului Cod penal”.

Deschiderea conferinței a făcut-o conf .univ. dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept din Timișoara.

1. Ca prim vorbitor, prof. univ. dr. Florin Streteanu a abordat subiectul unității și pluralității de infracțiuni în Noul Cod penal. Punctual, aceasta a pus în discuție mai multe aspecte, după cum urmează:

I. Concursul de infracțiuni
– deși, inițial, s-a dorit o diferențiere sancționatorie între concursul real și cel ideal, ulterior s-a renunțat la aceasta;
– a arătat care ar fi problemele practice ridicate de aplicarea în cazul concursului a sporului obligatoriu de 1/3 din suma pedepselor stabilite pentru infracțiunile ce intră în cadrul concursului;
– pentru acest motiv s-a arătat că judecătorul nu va mai avea un control asupra rezultantei, ci doar la stabilirea pedepselor individuale, aspect ce l-ar putea determina pe acesta să plece în procesul de individualizare de la sancțiunea finală spre sancțiunile individuale;
– s-a menționat că în cazul unui concurs între o infracțiune sancționată în concret cu închisoarea și una sancționată în concret cu amenda, regula nouă este cumulul aritmetic;
– s-a arătat că există posibilitatea înlocuirii sancțiunii închisorii cu detențiunea pe viață dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative : a) cumulul aritmetic al infracțiunilor aflate în concurs să fie mai mare de 40 de ani și b) una dintre sancțiunile infracțiunilor din concurs să fie mai mare de 20 de ani;
– în opinia acestuia, nu există probleme de constituționalitate în ceea ce privește înlocuirea sancțiunii închisorii cu detențiunea pe viață, deoarece discutăm de o normă care va fi în vigoare și prin care se poate face această agravare, normă previzibilă și accesibilă conform exigențelor CEDO.

II. Recidiva
– nu mai există instituția recidivei mici;
– pentru incidența instituției recidivei, e necesar ca anterior să se fi comis o faptă care să fie sancționată cu o pedeapsă mai mare de 1 an, iar legea să prevadă pentru infracțiunea nou comisă pedeapsa închisorii de un an sau mai mare;
– modificarea de substanță în cadrul acestei instituții este tratamentul sancționator, aplicându-se în cazul recidivei postcondamnatorii cumulul aritmetic;
– este important de reținut și faptul că, dacă la cel de-al doilea termen al recidivei avem de-a face cu un concurs de infracțiuni, se aplică întâi regulile de sancționare de la concurs, și apoi cele de la recidivă;
– în cazul recidivei postexecutorii, modificarea asupra regimului sancționator privește majorarea limitelor de pedeapsă cu 1/2;
– ca un ultim aspect, e important de reținut ordinea de aplicare a tratamentelor sancționatorii: recidivă postexecutorie, apoi concurs, apoi recidivă postcondamnatorie.

III. Unitatea de infracțiuni
– sub acest aspect s-a discutat în principal despre infracțiunea continuată, în cazul căreia o modificare esențială ține de condiția unității de subiect pasiv, care trebuie îndeplinită pentru a se putea reține această infracțiune;
– pentru același subiect, relevant este și conținutul art. 238 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod penal.

2. Conf. univ. dr. Sergiu Bogdan a abordat problematica infracțiunilor contra patrimoniului în Noul Cod penal. Prezentarea a fost una detaliată, atingându-se în toate modificările sau noutățile aduse de capitolul privind infracțiunile contra patrimoniului. Astfel:
– s-a menţionat pentru început introducerea în acest capitol a fraudei informatice și a bancrutei simple și a celei frauduloase, infracțiuni care, de lege lata, se regăsesc în prezent în legi speciale;
– în cazul infracțiunii de furt, s-a remarcat revenirea la limite firești de pedeapsă: de la 6 luni – la 3 ani alternativ cu amenda;
– referitor la agravanta nou introdusă, prin violare de domiciliu sau sediu profesional, s-a subliniat problema care ar putea-o ridica noţiunea de sediu profesional, respectiv dacă referirea cuprinde şi locul îngrădit sau doar clădirea persoanei juridice;
– apariția furtului de folosință ca infracţiune distinctă, cu particularitatea introducerii folosirii fără drept a unui terminal telefonic a fost un element de noutate asupra căruia, ulterior, au existat întrebări şi din public;
– s-au purtat discuții privind folosirea fără drept a unui smartphone, respectiv dacă ridică sau nu problema reţinerii unui concurs între furtul de folosinţă (art. 230 alin. 2 NCP) şi accesul neautorizat la un sistem informatic;
– un element de noutate şi de importanţă practică adus în atenţie a fost şi posibilitatea împăcării părţilor în unele situaţii, în cazul infracţiunii de furt, reţinându-se ca particularitate şi discuţia pe noua definiție din Noul Cod a membrului de familie;
– infracţiunea de tâlhărie a suferit modificări asupra limitelor de pedeapsă şi a agravantelor;
– la infracţiunea de abuz de încredere s-a avut în vedere ca element de noutate în latura obiectivă introducerea acţiunii de „folosire”, dându-se exemplul mecanicului de service care foloseşte maşina în perioada cât aceasta se află în custodia lui pentru a fi reparată;
– a fost introdusă ca infracţiune abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, infracţiune care are două modalităţi de comitere, dintre care cea din primul alineat prezintă riscul de a intra într-un concurs de calificări, în cazul persoanei juridice ca subiect activ, cu bancruta frauduloasă;
– nu sunt elemente de noutate în ceea ce priveşte infracţiunile de bancrută simplă, bancrută frauduloasă şi gestiune frauduloasă;
– s-a păstrat infracţiunea de însușire a bunului găsit, devenită anacronică în legislaţia noastră, dacă ne raportăm la raritatea acesteia în în alte legislații;
– în cazul infracţiunii de înșelăciune, textul legal se simplifică, evitându-se agravantele anterioare pe înșelăciunea în convenții, iar limitele de pedeapsă se modifică în sensul reducerilor și aducerii la limite rezonabile, deși rămân mai mari ca în alte sisteme;
– a fost introdusă infracţiunea de înșelăciune privind asigurările, în cazul căreia e suficientă distrugerea bunului în scopul obținerii asigurării pentru ca infracţiunea să se consume, nefiind necesară şi solicitarea despăgubirii.

3. Prof. univ. dr. Viorel Paşca a abordat subiectul individualizării sancţiunilor penale din Noul Cod penal. Un subiect interesant, din care pot fi remarcate următoarele elemente de noutate:
– circumstanțele atenuante legale s-au completat prin introducerea uneia noi, respectiv aceea a recuperării prejudiciului până la primul termen de judecată, aplicabilă în cazul infracțiunilor enumerate la art. 75 alin. 1 lit. d) NCP;
– s-a remarcat prezența unei atenuante judiciare (efortul pentru înlăturarea consecințelor infracțiunii), care, în cazul unei infracțiuni în care se cere repararea prejudiciului, poate intra în conflict cu atenuanta judiciară legală;
– s-a reținut că în aplicarea circumstanțelor atenuante limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, dispărând posibilitatea coborârii sub minimul special ca efect al acestor circumstanțe;
– în cazul unui concurs între cauzele de agravare, se aplică întâi circumstanțele agravante, apoi recidiva și apoi concursul;
– s-a avut în vedere introducerea zilelor-amendă, care se pot transforma în muncă în folosul comunității sau în zile de închisoare corespondente zilelor-amendă;
– s-a observat că instituţia renunțării la pedeapsă este un înlocuitor al actualului art. 18 ind. 1 C.pen., înlocuind răspunderea penală cu una administrativă;
– s-a făcut o comparaţie cu instituţia renunțării la urmărirea penală, care nu e altceva decât o ilustrare practică a principiului oportunității;
– s-a menţionat că instituţia suspendării condiționate se regăsește în Noul Cod sub forma amânării executării pedepsei, stabilindu-se un termen de încercare de 2 ani, aplicabil la pedepse de până la 2 ani;
– suspendarea sub supraveghere se păstează, cu unele modificări în ceea ce privește limitele de dispoziție, maximul pedepsei fiind de până la 3 ani, iar durata termenelor de încercare se reduce, apărând în acelaşi timp noi obligaţii ce pot fi impuse condamnatului;
– suspendarea sub supraveghere nu mai are ca efect reabilitatea de drept, ci, de la împlinirea termenului de încercare, curge un astfel de termen;
– revocarea obligatorie a suspendării sub supraveghere poate interveni în cazul neîndeplinirii obligațiilor impuse, pentru săvârșirea unei infracțiuni cu intenție şi pentru neplata cu 3 luni înainte de împlinirea termenului de încercare a despăgubirilor civile;
– prezentarea a avut ca ultim subiect instituția confiscării extinse, faţă de care s-a exprimat critica încălcării principiului legalității prin retroactivitatea acesteia, dacă aplicabilitatea verificării averii dobândite depăşeşte momentul intrării sale în vigoare, adică dacă se depăşeşte luna martie, 2013, mergând dincolo de aceasta spre perioade anterioare de timp.

4. Lect. univ. dr. Laura Stănilă a abordat subiectul cauzelor justificative şi a cauzelor de neimputabilitate în NCP. Prezentarea acesteia a atins următoarele aspecte:
– redefinirea infracţiunii prin art. 15 NCP, prin raportare la patru trăsături: tipicitatea, săvârşirea faptei cu vinovăţie, antijuridicitatea, imputabilitatea;
– s-a remarcat că în cazul legitimei apărări dispare caracterul grav al pericolului pe care persoana care se află în legitimă apărare trebuie să îl înlăture prin acţiunea sa;
– noţiunea de interes obştesc a fost înlocuită cu cea de interes general, dar s-a remarcat că avem de a face cu o noţiune la fel de vagă ca cea anterioară;
– s-a subliniat limitarea aplicabilităţii instituţiei prezumţiei de legitimă apărare;
– s-au avut în vedere introducerea cauzelor justificative a exercitării unui drept sau a îndeplinirii unei obligaţii, precum şi a consimţământului victimei;
– s-a menţionat că cerinţa caracterului complet al intoxicaţiei nu se mai regăseşte în Noul Cod în cazul intoxicaţiei – cauză de neimputabilitate;
– nu în ultimul rând, s-a remarcat inutilitatea menţinerii de către legiuitor a cazului fortuit printre cauzele de neimputabilitate.

Unul dintre minusurile conferinţei a constituit-o prezentarea dl. Valentin Mirişan. Din păcate, aceasta nu a abordat subiectul avut în vedere, problemele privind aplicarea Noului Cod penal în timp, prezentarea atingând foarte rar şi tangenţial acest subiect. Discuţiile din prezentare au avut în vedere divagări cu privire la eroarea asupra normelor de drept, asupra momentului intrării în vigoare a ordonanţelor de urgenţă, asupra practicii actuale în materia soluţiilor de neîncepere pe temeiul erorii de fapt, când, în realitate discuţia ar trebui să se poarte pe eroarea de drept. Singura tangenţă a prezentării cu subiectul propus a fost scurta discuţie despre înlăturarea din Noul Cod penal a aplicării facultative a legii penale mai favorabile şi a opiniei autorului că art. 4 din Legea de punere în aplicare a NCP este neconstituţional.

În programul conferinţei au mai fost prezenţi prof. univ. dr. Tiberiu Medeanu cu probleme noi privind infracţiunile împotriva persoanei în viziunea Noului Cod penal şi conf. univ. dr. Adrian Fanu-Moca cu tema infracţiunile de corupţie în viziunea Noului Cod penal.

Aşteptăm ca INPPA – Centrul Teritorial Cluj să se implice în organizarea unor conferinţe pe tema noilor Coduri (cel penal şi cel de procedură penală), astfel de conferinţe fiind cel puţin la fel de importante ca cele organizate la momentul intrării în vigoare a Codurilor în materie civilă. Aceasta cu atât mai mult cu cât se va găsi în mod sigur un sprijin didactic în cadrul Facultăţii de Drept, UBB Cluj-Napoca.

Dan-Sebastian CHERTES
avocat SERGIU BOGDAN & ASOCIAȚII

 
Secţiuni: Drept penal | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD