BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Print Friendly, PDF & Email

Excepție de neconstituționalitate respinsă referitoare la dispozițiile art. 60 alin. 2 Cod penal privind liberarea condiţionată în cazuri speciale

29.11.2013 | Lorina PÎRVAN
Abonare newsletter

În Monitorul Oficial al României nr. 39 din data de 17 ianuarie 2013 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 997 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. 2 din Codul penal.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei cereri de liberare condiţionată, aflat pe rolul Judecătoriei Craiova – Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.339D/2012.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 60 alin. 2 din Codul penal, cu denumirea marginală „Liberarea condiţionată în cazuri speciale”, care au următorul conţinut: „Cei condamnaţi în timpul minorităţii, când ajung la vârsta de 18 ani, precum şi condamnaţii trecuţi de vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei, pot fi liberaţi condiţionat, după executarea unei treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau a unei jumătăţi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute în art. 59 alin. 1.”

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia a susţinut că prevederile menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi dispoziţiile art. 1 referitor la egalitatea fiinţelor umane şi art. 2 referitor la exercitarea drepturilor fără deosebire de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică, origine, avere, naştere sau orice altă situaţie din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, deoarece, în dezacord cu criteriile obiective şi rezonabile, instituie o discriminare bazată pe vârstă.

În urma analizei excepției de neconstituționalitate, a opiniei Avocatului Poporului, care a considerat că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, precum şi a dispozițiilor legale raportate la Constituție, Curtea a remarcat faptul că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare şi astfel a fost pronunțata Decizia nr. 423 din 10 mai 2007,  prin care  a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. 2 teza a doua din Codul penal. Curtea a susținut că textul de lege criticat reglementează acordarea liberării condiţionate după criteriul vârstei condamnatului, criteriu de care se ţine seama numai dacă a executat o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani sau jumătate, în cazul închisorii mai mari de 10 ani şi să fie stăruitor în muncă, disciplinat şi să dea dovezi temeinice de îndreptare.

Referitor la încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat că „principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă eo ipso aplicarea aceluiaşi regim juridic unor situaţii care, prin specificul lor, sunt diferite” (decizia Curții Constituționale nr. 139/19.11.1996).

Curtea Constituţională a constatat că prin dispoziţiile art. 60 alin. 2 teza a doua din Codul penal a fost instituită o măsură de protecţie specială a femeilor, care este justificată obiectiv şi rezonabil în raport cu situaţia şi condiţia specială a femeilor în societate, urmăreşte un scop legitim şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere, fără a fi întemeiată pe o discriminare având la bază criteriul sexual. Astfel, Curtea decide:

– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. 2 din Codul penal, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Lorina PÎRVAN

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week