CSM despre modificarea Codului penal
12 decembrie 2013 | JURIDICE.ro
În cursul zilei de marți, 10 decembrie 2013, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității un comunicat privind constatările Plenului CSM în urma analizării recentelor propuneri de modificare a legislației penale în vigoare, a Noului Cod penal, precum și în privința amnistierii unor pedepse de către Parlamentul României.
Analiza a constat în verificare propunerilor legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, propuneri ce duc la modificări substanțiale atât în Codul penal actual, de la 1968, cât și în Noul Cod penal, Legea nr. 286/2009, și care fac referire la: redefinirea infracțiunii, prevăzută în art. 2531 din Codul penal de la 1968, includerea unor dispoziții cu privire la aplicarea legii de dezincriminare, reducerea duratei prescripției răspunderii penale, amnistia și grațierea, precum și cu privire la aplicarea dispozițiilor cu privire la funcționarul public.
Plenul CSM, în urma acestei analize, a hotărât următoarele:
1. Deși, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaților în lipsa reprezentanților Consiliul Superior al Magistraturii și nu au fost transmise spre avizare acestuia.
2. În ceea ce privește redefinirea infracțiunii prevăzută de art. 2531 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea amendamentului în discuție se urmărește restrângerea sferei subiectului activ al infracțiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuții de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art. 145.
Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracțiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă și nu au semnat o fișă a postului.
Nu poate fi acceptată nici modificarea propusă pentru alin. (2) al art. 2531 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activitățile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, şi nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 2531.
Practic, prin acest amendament se ajunge la golirea de conținut a reglementării infracțiunii de conflict de interese întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative.
3. Printr-un alt amendament adoptat de Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților se propune completarea art. 147 din actualul Cod penal privind definirea noțiunii de funcționar public, cu un nou alineat (3), cu următorul cuprins:
„(3) Sunt exceptați de la dispozițiile art. 147, Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat.”
Eliminarea din sfera noțiunilor de funcționar public și funcționar a persoanelor la care se face referire în textul amendamentului, nu este justificată pentru că în acest fel ar fi afectată protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a căror excludere din sfera acestor noțiuni se urmărește.
Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infracțiunile la care subiectul activ este un funcționar public sau funcționar, în sensul art. 147 alin. (1) și (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil în condițiile importanței deosebite a activităților desfășurate de aceste persoane.
4. Printr-un alt amendament se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal și completarea articolului 156 din noul Cod penal cu alte două alineate, care, în esență, reduc termenul de prescripție specială.
Se constată că această propunere de modificare reprezintă chiar forma art. 124 Cod penal, anterioară modificării prin Legea nr. 63/2012, care însă nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen și a consecințelor ce se pot produce – înlăturarea răspunderii penale.
5. Propunerea legislativă ce vizează amnistierea, atât antecondamnatorie cât și postcondamnatorie, a infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani inclusiv sau amenda, nu are la bază o analiză a importanței valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.
Astfel, cel puțin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instanțelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite în urma aplicării criteriilor generale şi speciale de individualizare, această limită este prea mare.
În ceea ce privește limita maximă a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordată grațierea, propunerea legislativă stabilește că se grațiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum și pedepsele cu amendă, aplicate de instanța de judecată.
Din această perspectivă, trebuie avută în vedere evitarea situațiilor în care legea de grațiere se aplică persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale săvârșite, prezintă un pericol social deosebit.
În ceea ce privește criteriul referitor la natura infracțiunilor care determină exceptarea de la aplicarea beneficiului grațierii, constatăm că o serie de infracțiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clemență, în ultima lege de grațiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt menționate în proiectul de lege ( spre exemplu: infracțiunile de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută în art. 2481; luarea de mită, prevăzută în art. 254; darea de mită, prevăzută în art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevăzută în art. 256; traficul de influentă, prevăzut în art. 257; infracțiunile prevăzute de Legea privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, infracțiunea de spălare a banilor, infracțiunile prevăzute de Legea privind prevenirea și combaterea terorismului, precum și a infracțiunilor de corupție din legea specială).
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transmis un punct de vedere instituțional către Parlament ce aduce argumente cu privire atât la lipsa de fundamentare, cât și la lipsa de oportunitate a propunerilor legislative formulate sau promovate recent de către Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
