Secţiuni » Arii de practică » Business » Concurenţă
Concurenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
Servicii JURIDICE.ro

Citeşte mai mult: CJUE, Concurență, Dreptul Uniunii Europene

CJUE. Achiziționarea Skype de către Microsoft este compatibilă cu piața internă

12 decembrie 2013 | JURIDICE.ro

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat publicității miercuri, 11 decembrie 2013, un comunicat privind hotărârea în cauza cauza T-79/12.

Achiziționarea Skype de către Microsoft este compatibilă cu piața internă. Această fuziune nu restricționează concurența nici pe piața comunicațiilor video public larg, nici pe cea a comunicațiilor profesionale.

Societatea Skype furnizează servicii și software de comunicații prin internet care permit mesageria instant și comunicații audio și video.

Microsoft este o societate americană care desfășoară activități care privesc în esență conceperea, dezvoltarea și comercializarea de software și prestarea de servicii conexe, printre care software și servicii de comunicații prin internet atât pentru marele public, cât și pentru utilizatori profesioniști.

În septembrie 2011, Microsoft a notificat Comisiei concentrarea prin care intenționa să dobândească controlul Skype. Cisco și Messagenet, societăți care furnizau servicii și software de comunicații prin internet pentru întreprinderi și, respectiv, pentru marele public, au prezentat observații Comisiei pentru a demonstra efectele anticoncurențiale pe care le-ar avea fuziunea
preconizată. În octombrie 2011, Comisia a declarat însă această concentrare[1] compatibilă cu piața internă.

Ulterior, Cisco și Messagenet au formulat în fața Tribunalului o acțiune în anulare împotriva deciziei Comisiei.

În hotărârea pronunțată astăzi, Tribunalul constată mai întâi că în decizia sa, Comisia s-a limitat să diferențieze comunicațiile prin internet pentru publicul larg („comunicații public larg”) de comunicațiile pentru întreprinderi („comunicații profesionale”), fără să ia poziție cu privire la aspectul de a ști dacă trebuie să se identifice, în cadrul categoriei comunicațiilor public larg, existența unor piețe de referință mai restrânse. Astfel, ea a constatat că respectiva concentrare nu ridica probleme nici chiar pe cele mai reduse piețe.

În acest context, Tribunalul consideră că deși achiziționarea Skype permite Microsoft să dețină o cotă cuprinsă între 80 și 90% dintr-un segment al comunicațiilor public larg, care corespunde comunicațiilor video efectuate prin intermediul PC-urilor care funcționează cu Windows, sistemul de operare dezvoltat de Microsoft, cotele de piață, precum și gradul de concentrare ridicate pe acest segment al pieței, nu indică o putere de piață care permite Microsoft să aducă atingere în mod semnificativ concurenței efective pe piața internă.

Astfel, sectorul comunicațiilor public larg este un sector recent în plină expansiune care se caracterizează prin cicluri scurte de inovare și în care cote de piață mari pot fi efemere. În plus, întrucât Microsoft, deține prin tradiție o cotă de piață foarte puternică pe piețele de software pentru PC, este mai puțin prezentă pe noile platforme informatice, cum ar fi tabletele și smartphone-urile,
a căror importanță pe piața comunicațiilor public larg crește încontinuu. Or, orice încercare de a majora prețurile comunicațiilor pentru utilizatorii de PC-uri i-ar putea incita să se redirecționeze către platforme alternative. Pe de altă parte, având în vedere că serviciile de pe această piață sunt în mod obișnuit gratuite, o politică comercială constând în a impune tarife utilizatorilor, ar risca să îi
direcționeze pe aceștia către alți furnizori care ar continua să își ofere serviciile gratuit.

Tribunalul constată de asemenea că pe alte platforme decât PC-urile, care funcționează cu Windows, operatorii concurenți ai Microsoft dețin cote de piață suficient de importante pentru a constitui rețele de comunicație al căror gard de utilizare și atractivitatea pentru utilizatori sunt cel puțin comparabile cu cele ale Skype și Microsoft, analizate împreună.

În aceste condiții, și ținând seama de faptul că Cisco și Messagenet nu au reușit să demonstreze că respectiva concentrare poate să cauzeze un prejudiciu concurenței de pe piața comunicațiilor public larg, Tribunalul concluzionează că în ceea ce privește această piață, fuziunea examinată este compatibilă cu normele de concurență ale Uniunii.

În continuare, Tribunalul respinge argumentul invocat de Cisco și Messagenet potrivit căruia, datorită acestei concentrări, Microsoft putea rezerva pentru produsul său pe piața comunicațiilor profesionale, Lync, o interoperabilitate preferențială cu Skype și cu marea bază de utilizatori, în detrimentul concurenților săi.

În această privință, Tribunalul amintește în primul rând că o concentrare nu poate fi declarată incompatibilă cu piața internă decât dacă aduce atingere concurenței în mod direct și imediat. Or, realizarea interoperabilității Lync cu Skype și succesul comercializării noului produs care a rezultat – care ar putea permite, teoretic, Microsoft să restricționeze concurența – mai depind de o serie de
factori despre care nu există nicio certitudine că pot surveni, toți, într-un viitor suficient de apropiat. În al doilea rând, Tribunalul constată că avantajele exacte și cererea reală pentru un astfel de produs sunt în continuare vagi.

În această privință, Tribunalul observă că întreprinderile eventual interesate de un instrument de comunicații integrat doresc, în primul rând, să comunice cu consumatorii produselor și ai serviciilor lor, iar nu cu utilizatorii Skype, care nu sunt în mod necesar
clienții lor actuali sau potențiali. În plus, Skype nu permite întreprinderilor să promoveze în mod activ vânzarea către utilizatorii lor, care folosesc de obicei un pseudonim și care nu pot fi contactați decât cu permisiunea lor prealabilă. Pe de altă parte, clienții vor putea contacta în mod liber prin Skype – care rămâne un produs care poate fi descărcat gratuit atât de particulari, cât și de utilizatorii profesioniști – întreprinderile care le vând produse și servicii fără ca acestea să fie obligate să își procure produsul din integrarea Lync și a Skype.

În al treilea rând, Tribunalul subliniază că Lync se confruntă cu concurența din partea altor mari jucători de pe piața comunicațiilor pentru întreprinderi, precum Cisco, care singură deține o cotă de piață mai importantă decât Microsoft. Or, această împrejurare reduce în mod considerabil capacitatea Microsoft de a ridica obstacole în calea concurenței de pe această piață.

În aceste împrejurări, Tribunalul respinge în totalitate acțiunea formulată de Cisco și de Messagenet.


[1] Decizia C(2011) 7279 prin care se declară compatibilă cu piața internă și cu Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) operațiunea de concentrare a unor întreprinderi prin care se vizează achiziționarea de către Microsoft Corp. a Skype (cazul COMP/M.6281 – Microsoft/Skype).


Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Arii de practică

Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică
Specialişti
Secţiuni   Noutăţi   Servicii      Articole   Jurisprudenţă   Legislaţie      Arii de practică