Secţiuni » Arii de practică » Protective » Mediu
Mediu
CărţiProfesionişti

Tribunalul UE anulează deciziile Comisiei privind autorizarea introducerii pe piață a cartofului modificat genetic Amflora


16 decembrie 2013 | JURIDICE.ro

UNBR Caut avocat
JURIDICE gratuit pentru studenti

Secţiuni: CJUE, Dreptul mediului, Dreptul Uniunii Europene

Tribunalul Uniunii Europene a dat publicității vineri, 13 decembrie 2013, un comunicat privind hotărârea în cauza T-240/10.

Tribunalul anulează deciziile Comisiei privind autorizarea introducerii pe piață a cartofului modificat genetic Amflora. Comisia a încălcat normele procedurale privind regimurile de autorizare a OMG-urilor în Uniune.

Pe teritoriul Uniunii Europene, organismele modificate genetic (OMG) nu pot fi diseminate în mediu sau introduse pe piață decât dacă fac obiectul unei autorizații, supusă unor condiții specifice și acordată în vederea unor utilizări determinate, după o evaluare științifică a riscurilor.

Regimul de autorizare cuprinde două proceduri diferite care sunt aplicate în funcție de utilizarea preconizată a OMG-urilor. Prima dintre acestea, ale cărei norme sunt stabilite de Directiva 2001/18/CE[1], are drept obiectiv autorizarea unor OMG-uri în vederea diseminării lor deliberate în mediu. În cadrul acestei proceduri, revine în principiu statului membru căruia o întreprindere i-a transmis o cerere în acest scop sarcina de a elibera o autorizație. Cu toate acestea, celelalte state membre, precum și Comisia pot ridica obiecții în raport cu decizia de autorizare preconizată.

Cea de a doua procedură de autorizare, instituită prin Regulamentul 1829/2003[2], privește produsele alimentare și furajele modificate genetic. În acest caz, cererea de autorizare este evaluată la nivelul Uniunii.

Atunci când, în cadrul primei proceduri, a fost ridicată o obiecție sau atunci când, în contextul celei de a doua proceduri, a fost formulată o cerere de autorizare, decizia definitivă privind autorizarea este luată de Comisie sau de Consiliu, pe baza avizelor științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

În aceste cazuri, Comisia este asistată de două comitete[3] compuse din reprezentanți ai statelor membre, care își emit avizele după ce au luat cunoștință de avizele întocmite de EFSA. În cazul în care avizul comitetului competent este favorabil autorizării OMG-ului, Comisia acordă autorizația. În caz contrar, sau în situația în care nu a fost emis niciun aviz, Comisia transmite o propunere de autorizare Consiliului, care o poate acorda sau respinge. În cazul în care Consiliul nu adoptă o decizie, Comisia acordă autorizația.

Societatea BASF Plant Science GmbH a solicitat, pe de o parte, autorităților suedeze, prin intermediul unei filiale, să autorizeze introducerea pe piață a cartofului modificat genetic Amflora în vederea cultivării și a utilizării sale în scopuri industriale. Întrucât mai multe state membre au formulat observații cu privire la această cerere, luarea deciziei definitive a fost încredințată autorităților Uniunii.

Pe de altă parte, societatea BASH a inițiat direct o procedură de autorizare în fața autorităților Uniunii în vederea producerii de furaje pe baza acestui cartof. Această din urmă cerere acoperea și ipoteza prezenței accidentale a unor urme de OMG-uri în produsele alimentare pentru consumul uman sau animal.

După ce a primit, în 2005, avize favorabile din partea EFSA, Comisia a transmis propuneri de autorizare comitetelor și apoi, în lipsa unui aviz din partea acestora, Consiliului, care nu a adoptat o decizie. În consecință, Comisia ar fi putut, în această etapă, să acorde autorizațiile solicitate. Cu toate acestea, întrucât a primit în cursul procedurilor de autorizare informații privind anumite incoerențe între avizele științifice ale EFSA, Comisia nu a acordat autorizațiile ci a decis să consulte din nou această autoritate, solicitându-i lămuriri cu privire la avizele sale. În iunie 2009, EFSA a adoptat un aviz științific consolidat în cadrul căruia (în prezența a două opinii minoritare care erau în dezacord cu concluziile sale) a confirmat că cartoful Amflora nu prezenta riscuri nici pentru sănătatea umană, nici pentru mediu. În urma acestui aviz, comitetele competente nu au fost sesizate cu noile proiecte de decizii de autorizare de către Comisie care, prin deciziile din 2 martie 2010[4], a acordat cele două autorizații solicitate.

Considerând însă că cartoful Amflora prezintă un risc pentru sănătatea umană și animală, precum și pentru mediu, Ungaria a formulat o acțiune în anulare împotriva deciziilor de autorizare ale Comisiei. Franța, Luxemburgul, Austria și Polonia au intervenit în cursul procedurii în susținerea concluziilor Ungariei.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Tribunalul constată, în primul rând, că Comisia nu a prezentat comitetelor competente, înainte de adoptarea deciziilor contestate, proiectele modificate ale acestor decizii, însoțite de avizul consolidat al EFSA din 2009 și de opiniile minoritare. Or, chiar dacă dispozitivele deciziilor atacate sunt identice cu cele ale proiectelor de decizii prezentate inițial comitetelor competente și Consiliului, situația este diferită în ceea ce privește temeiul științific reținut de Comisie pentru adoptarea acestor decizii. În consecință, Tribunalul constată că, prin faptul că a decis să solicite un aviz consolidat al EFSA și prin faptul că și-a întemeiat deciziile atacate în special pe acest aviz fără să permită comitetelor competente să ia poziție nici cu privire la aviz, nici cu privire la proiectele de decizii modificate, Comisia nu a respectat normele privind procedurile de autorizare.

În acest context, Tribunalul apreciază că, în cazul în care Comisia ar fi respectat aceste norme, rezultatul procedurii sau conținutul deciziilor atacate ar fi putut fi substanțial diferit. Astfel, întrucât voturile privind proiectele anterioare în cadrul comitetelor fuseseră foarte neomogene și întrucât concluziile avizului consolidat al EFSA din 2009, însoțite de opinii minoritare, au exprimat o mai mare incertitudine decât avizele anterioare ale EFSA, nu era exclus ca membrii comitetelor să își poată revizui poziția și să decidă pentru sau împotriva autorizațiilor solicitate. În plus, în prezența unui aviz defavorabil sau în lipsa unui aviz al comitetelor, Comisia ar fi fost obligată să prezinte propunerile de autorizare Consiliului, care ar fi putut decide pentru sau împotriva autorizațiilor în cauză. Comisia ar fi putut adopta deciziile numai după finalizarea acestei proceduri, în lipsa unei decizii a Consiliului.

În această privință, Tribunalul constată că adăugarea în proiectele de decizii atacate a unei motivări care se referă la un nou aviz al EFSA ca temei științific constituie o modificare substanțială a acestor proiecte în raport cu versiunea lor anterioară. În consecință, aceste decizii nu pot fi considerate ca fiind identice cu proiectele și cu propunerile anterioare. Pe de altă parte, avizul consolidat din 2009, care cuprinde diferențe majore în raport cu avizele anterioare ale EFSA, trebuie să fie calificat drept o nouă evaluare de fond, iar nu drept o simplă confirmare pur formală a evaluărilor privind riscurile cuprinse în avizele anterioare.

În aceste condiții, întrucât Comisia și-a încălcat obligațiile rezultate din normele fundamentale de procedură, Tribunalul anulează deciziile contestate.


[1] Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a  Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 7, p. 75).
[2] Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (JO L 268, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 41, p. 3).
[3] Este vorba, în speță, despre comitetul de reglementare privind diseminarea în mediu a organismelor modificate genetic, instituit prin Directiva 2001/18/CE, și despre comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.
[4] Decizia 2010/135/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind introducerea pe piață, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui soi de cartof (Solanum tuberosum L., linia EH92-527-1) modificat genetic pentru conținut sporit de amilopectină în amidon (JO L 53, p. 11) și a Deciziei 2010/136/UE a Comisiei din 2 martie 2010 de autorizare a introducerii pe piață a furajelor produse din cartof modificat genetic de tipul EH92-527- 1 (BPS-25271-9) și a prezenței accidentale sau inevitabile din punct de vedere tehnic a acestui cartof în produsele alimentare și în alte produse furajere prevăzute în [Regulamentul nr. 1829/2003] (JO L 53, p. 15).


Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni          Noutăţi                                                                                                                          Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică