Excepție de neconstituționalitate respinsă referitoare la dispozițiile Legii privind regimul juridic al contravențiilor
16 decembrie 2013 | Anda-Laura TĂNASE
În Monitorul Oficial al României nr. 204 din data de 10 aprilie 2013 a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 70 din 21 februarie 2013 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială „Way Media” – S.R.L. din Bucureşti într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca – Secţia civilă.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 19 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, având următorul conținut:
Art. 19
(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Autorul excepției susține că actul normativ criticat permite abuzul de drept şi arbitrarul. De asemenea, acesta consideră că sunt nesocotite dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Constituţie care garantează dreptul la apărare şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care consacră dreptul la un proces echitabil.
Curtea a constatat, în urma analizării încheierii de sesizare, a punctelor de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, a raportului întocmit de judecătorul-raportor precum și a concluziilor procurorului, că textul de lege criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.353 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, în acord cu jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a reţinut caracterul constituţional al prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001.
În acest sens, Curtea a observat că, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, s-a reţinut că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii adevărului.
Astfel, Curtea decide:
– Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
