Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
6 comentarii

RIL promovat. Acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
19.12.2013 | Andrei PAP

Secţiuni: Drept civil, Dreptul muncii, Recurs în interesul legii, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Procurorul General al României, Tiberiu-Mihail Niţu, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii întrucât la nivelul instanţelor s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în referire la acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condiţiile art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011.

Optica jurisprudenţială

Urmare a verificării, din oficiu, a practicii judiciare în problema de drept enunţată, s-a constatat că instanţele de judecată învestite cu cereri, prin care titularii creanţelor ce intră în sfera de aplicare a OUG nr. 7/2009, modificată şi completată, au solicitat obligarea instituţiilor bugetare la plata daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, pentru acoperirea prejudiciului constând prin executarea creanțelor potrivit acestui act normativ, au pronunţat soluţii divergente, astfel:

1. Unele instanţe de judecată au admis cererile formulate şi au obligat instituţiile bugetare debitoare la plata dobânzii legale penalizatoare, aferente sumelor stabilite prin titlurile executorii la care se referă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată cu titlu de daune-interese moratorii, pentru prejudiciul pretins de reclamanţi prin executarea creanţelor potrivit prevederilor acestui act normativ.

Dobânzile legale au fost acordate, fie de la data pronunţării hotărârilor judecătoreşti ce constituiau titluri executorii, fie de la data formulării cererilor de chemare în judecată prin care acestea au fost solicitate, iar instanţele şi-au întemeiat hotărârile pe dispoziţiile Codului civil din anul 1864 ori pe cele ale Codului civil din anul 2009, în raport de data titlurilor executorii din care izvorau obligaţiile pecuniare ale debitorilor.

Pentru a pronunţa aceste soluţii, instanţele au reţinut că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 s-a prevăzut ca plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eşalonată pe o perioadă iniţial cuprinsă între 2010-2012. Prin acte normative ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010, Legea nr. 230/2011) au fost aduse modificări sub aspectul perioadei şi procentelor de plată, urmând ca executarea obligaţiilor să fie finalizată în anul 2016.

Împrejurarea că prin dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele preţurilor de consum, comunicat de Institutul Naţional de Statistică nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune-interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligaţiei de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanţele au devenit certe, lichide şi exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.

Actualizarea creanţelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanţi.

Astfel, actualizarea creanţei cu indicele de inflaţie reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piaţă, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi în circulaţie, aduşi astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menţine valoarea reală a obligaţiei monetare la data efectuării plăţii, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).

În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câştigul pe care creditorul l-ar fi obţinut din investirea banilor, dacă aceştia ar fi fost plătiţi la scadenţă, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere şi acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).

Aşadar, acordarea dobânzii legale, până la data plăţii integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflaţie nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispoziţiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864, respectiv art. 1531 din Codul civil din anul 2009.

S-a considerat şi că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privinţa exigibilităţii creanţelor, în sensul amânării scadenţei acestora.

Astfel, creanţele recunoscute în favoarea reclamanţilor, fiind certe, lichide şi exigibile, obligaţia de plată este cu execuţie imediată, chiar de la data pronunţării hotărârilor în primă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 274 din Codul muncii, republicat (fost art. 289 din acelaşi act normativ, anterior republicării). Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul naşterii raportului juridic obligaţional, obligaţia rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.

Mai mult, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată nu s-a negat existenţa şi întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eşalonată a obligaţilor de plată conţinute în aceste titluri.

Acest act normativ nu are semnificaţia exonerării debitorilor de plata daunelor-interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acţionat cu intenţie sau din culpă. Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedeşte existenţa unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forţa majoră, fapta creditorului însuşi ori fapta unui terţ pentru care debitorul nu este ţinut a răspunde. În plus, pentru ca fapta unui terţ să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forţei majore sau ale cazului fortuit.

Or, eşalonarea plăţii instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului    nr. 71/2009, modificată şi completată nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deşi îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.

Ca atare, în interpretarea dispoziţiilor art.1073, art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 şi art. 1535 din Codul civil din anul 2009, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la acordarea daunelor-interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor rezultate din titlurile executorii.

În acest sens, a fost invocată şi jurisprudenţa Curţii Europene Drepturilor Omului în care s-a statuat că unei persoane care a obţinut o hotărâre judecătorească executorie împotriva statului, ca urmare a soluţionării unui litigiu în favoarea sa nu i se poate cere să recurgă la proceduri de executare, pentru a obţine executarea, reclamantului, în calitate de creditor, fiindu-i cauzat un prejudiciu material constând în imposibilitatea de a se folosi de banii săi, deci o pierdere de profit cauzată de imposibilitatea punerii în executare, într-un termen rezonabil, a hotărârii judecătoreşti pronunţate în favoarea sa.

2. În aceeaşi ipoteză, alte instanţe au respins cererile formulate, reţinând că nu poate fi atrasă răspunderea debitorilor prin acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale, pentru acoperirea prejudiciului cauzat creditorilor prin executarea parţială şi eşalonată a obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, modificată şi completată.

În motivarea acestor soluţii, s-a arătat că, potrivit art. 1 alin. (3) din ordonanţă, sumele datorate se actualizează cu indicele preţurilor de consum la data plăţii, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Aşadar, legiuitorul a prevăzut în mod expres modalitatea de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu întârziere, aceasta fiind reprezentată de actualizarea creanţei.

O astfel de actualizare are în vedere data la care hotărârea judecătorească a devenit executorie şi data efectuării plăţii procentului stabilit prin ordonanţă, astfel încât obligarea pârâţilor la plata dobânzii legale, alături de actualizarea creanţei, ar reprezenta o dublă reparaţie a aceluiaşi prejudiciu încercat de creditori, determinat de întârzierea în executarea integrală şi devalorizarea continuă a sumelor de bani.

S-a arătat şi că eşalonarea plăţii sumelor a fost realizată pe calea unor dispoziţii normative, parte din sumele datorate au fost plătite reclamanţilor-creditori, iar pentru perioadele rămase, creanţele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite pe cale legală, în favoarea debitorilor.

Astfel, s-a arătat că, în principiu, o creanţă constatată printr-o hotărâre judecătorească este exigibilă la momentul la care aceasta devine executorie, fie prin învestirea cu formula executorie, fie prin recunoaşterea acestui caracter ope legis. Din acest moment, creditorul poate cere debitorului executarea.

Însă, ca efect al termenelor legale suspensive stabilite în favoarea debitorilor prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, creditorii nu pot pretinde executarea obligaţiilor înlăuntrul acestor termene, astfel încât, în aceste intervale de timp, nu curge nici dobânda penalizatoare, reprezentând daune-interese moratorii.

În plus, pentru antrenarea răspunderii contractuale a debitorilor sub forma obligării acestora la plata daunelor-interese moratorii, trebuie îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii civile, adică trebuie făcută dovada existenţei prejudiciului, a faptei ilicite, a vinovăţiei şi a raportului de cauzalitate.

Existenţa prejudiciului este prezumată prin dispoziţiile art. 1082 din Codul civil din anul 1864 (corespunzător art. 1530 din Codul civil din anul 2009), iar fapta ilicită constă în neexecutarea obligaţiei.

În ceea ce priveşte vinovăţia, în materia răspunderii contractuale pentru neexecutare, operează o prezumţie de culpă a debitorului. Această prezumţie poate fi înlăturată atunci când se dovedeşte existenţa unei cauze exoneratoare, precum cazul fortuit sau forţa majoră. Ca atare, debitorul este obligat la plata despăgubirilor ori de câtre ori nu dovedeşte existenţa unei cauze străine care nu-i este imputabilă.

În cazul răspunderii contractuale, constituie caz fortuit o împrejurare de fapt, imprevizibilă şi de neînlăturat care împiedică în mod obiectiv şi fără nicio culpă din partea debitorului, executarea obligaţiei.

Cauza străină exoneratoare de răspundere poate avea ca efect suspendarea temporară a executării obligaţiei, ceea ce face ca debitorul să execute cu întârziere, fără a putea fi obligat la plata daunelor-interese pentru prejudiciul încercat de creditor din acest motiv.

S-a observat că instituţiile publice debitoare nu au refuzat executarea, ci au făcut aplicarea unui act normativ prin care s-a prevăzut plata eşalonată.

Această măsură legislativă, luată în contextul unui dezechilibru bugetar, reprezintă o ingerinţă a statului în dreptul creditorului de a obţine executarea silită şi finalizarea procesului civil, iar această ingerinţă are un scop legitim, acela de a proteja bugetul de stat într-o perioadă critică şi îndeplineşte cerinţa unui raport  rezonabil de proporţionalitate cu scopul urmărit.

Caracterul proporţional al limitării dreptului creditorului de a obţine executarea hotărârii judecătoreşti rezultă din faptul că nu se neagă dreptul la executare, ci doar se stabileşte modul în care creanţa se va realiza, cu o întârziere apreciată ca fiind rezonabilă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în cauza Dumitru ş.a. vs. România.

În consecinţă, intervenţia legiuitorului, printr-un act normativ, validat pe cale jurisprudenţială de Curtea Constituţională şi de instanţa de contencios european, având ca efect eşalonarea plăţilor, constituie un caz fortuit ce exonerează debitorul de plata dobânzilor legale.

Opinia Procurorului General este în sensul că al doilea punct de vedere concordă cu litera şi spiritul legii.

:: Textul integral al recursului în interesul legii

Andrei PAP

Cuvinte cheie: , , , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

6 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti