Secţiuni » Interviuri
Interviuri

Interviu Gheorghe Buta. Despre calitatea activității și calitatea oamenilor
19.12.2013 | Alina MATEI

Secţiuni: Interviuri, Selected, UNBR+INPPA+Barouri
JURIDICE - In Law We Trust

Alina Matei: O bucurie deosebită îmi face astăzi domnul profesor Gheorghe Buta care a acceptat să acorde un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Sunt puțin intimidată întrucât aveți o carieră remarcabilă, domnule profesor. Așa că mă grăbesc să vă întreb despre viața de judecător. Cum a fost pentru dumneavoastră?

Gheorghe ButaGheorghe Buta: Mă întrebați despre viața de judecător, dar o faceți cu apelativul de „profesor”, așa încât mă simt obligat, la început, să fac unele nuanţări. Este adevărat că, în paralel cu activitatea judiciară, am desfășurat, din 1997, și o activitate didactică în cadrul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj- Napoca, activitate căreia i-am pus capăt în mai 2010. În anul 2008, în urma unui concurs, am devenit cercetător științific gradul I la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, grad care, odată dobândit, se păstrează permanent și care, prin Legea educației naționale și cea privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare, este echivalat cu cel de profesor universitar. Drept urmare apelativul, mai comun și mai ușor de utilizat, nu este greșit, cu aceste precizări.

În ceea ce priveşte viaţa de judecător, aş începe cu o întâmplare recentă. În primăvara acestui an, societatea de avocaţi în care lucrez, a primit într-un stagiu de practică, patru auditori de justiţie de la INM, cu opţiuni diferite privind viitoarea profesie, judecător sau procuror şi care, făcând referire la faptul că am fost iniţial procuror, apoi judecător şi acum avocat, m-au întrebat care dintre cele trei profesii mi-a placut cel mai mult. Fără ezitare, ceea ce a surprins foarte mult, am răspuns că, cel puţin pentru mine, şi fără a supăra pe nimeni, profesia de judecător mi se pare cea mai frumoasă şi mai completă profesie juridică.

Am intrat în profesie ca procuror şi dupa 8 ani, din procuror de procuratură judeţeană am reuşit, dând curs unei dorinţe permanente, să “retrogradez”, în opinia multora, ca judecător de judecătorie. De aici am parcurs un traseu firesc şi complet, treaptă cu treaptă profesională, la Tribunalul Bistriţa Năsăud, apoi la Curtea de Apel Cluj şi, în final, la ICCJ. În acest fel am strâns 31 ani de carieră ca magistrat. Nu ştiu dacă e mult sau puţin, dar cu siguranţă e semnificativ şi reprezintă cea mai mare parte a vieţii mele profesionale.

În aproape jumătate din această perioadă am avut şi funcţii de conducere (Preşedinte de Tribunal, Vicepreşedinte şi Preşedinte de Curte de Apel şi Preşedinte de secţie comercială la ICCJ), iar această întreagă activitate, atât de execuţie cât şi de conducere, alături de calitatea de membru CSM, în două perioade diferite, mi-au permis, o spun fără lipsă de modestie, o bună cunoaştere a sistemului judiciar şi a oamenilor din sistem. Drept urmare, am depus eforturi semnificative şi constante nu doar în activitatea de judecată propriu-zisă şi de cristalizare a jurisprudenţei, ci şi în cea de perfecţionare a sistemului judiciar. Aceasta, atât în ceea ce priveşte, pe de o parte cadrul legislativ cît şi, pe de alta, condiţiile materiale de desfăşurare a activităţii judiciare şi calitatea profesională şi umană a celor care lucrează în sistemul judiciar. În acest sens aş aminti contribuţia, în calitate de membru CSM şi de preşedinte de instanţă, cu oarecare autoritate profesională, administrativă şi morală, la elaborarea Legilor nr. 303, 304 si 317 din 2004 care, la momentul respectiv şi în condiţiile date, au reprezentat un pas uriaş spre independenţa şi buna funcţionare a sistemului, dar care, din păcate, prea repede şi înainte de consolidare, au fost “degradate” prin modificările din 2005.

În orice caz, pot să spun fără rezerve, că perioada cât am fost judecător a fost una foarte plină profesional şi uman, si care, dincolo de eforturile substanţiale şi dezamăgirile inerente, mi-a scos în faţă multe provocari, ce m-au obligat la perfecţionare continuă, dar mi-a adus şi multe satisfacţii, datorate în mare parte, recunoaşterii şi aprecierii de către colegii judecători a eforturilor şi devotamenului pentru sistem.

Alina Matei: Nu v-ați bucurat niciun moment de viața de pensionar întrucât ați decis să vă alăturați echipei celei mai puternice firme românești de avocatură din România, MUȘAT & ASOCIAȚII, în calitate de coordonator al Departamentului de litigii și arbitraj. Cum s-a născut ideea?

Gheorghe Buta: Să nu va supărați că atunci când aud cuvintele „pensie” și „pensionar” cu referire la mine îmi vine să zâmbesc, și nu sunt singurul. De ce? Pentru că în prezent sunt avocat și coordonatorul unei echipe de peste 40 de avocaţi, arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional, cercetător științific emerit la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Acedemiei Române și membru în Consiliul Științific al Institului, director al Revistei Române de Jurisprudenţă, membru în Senatul Universității Babeș Bolyai, membru în comisii de doctorat, autor sau coautor de studii sau lucrări juridice mai ample. Și toate acestea presupun o activitate permanentă și susținută, care mă îndreptățește să spun că, pentru mine, noțiunea de „timp liber” nu există, întrucât aproape toate zilele mele de muncă, și mă refer la toate zilele săptămânii, au nu mai puțin de 12 ore.

Revenind la plecarea mea din magistratură, este adevarat că s-a facut prin pensionare, pentru ca îndeplineam condiţiile, dar nu a fost o retragere la inactivitate ci, aşa cum spuneam mai sus, doar o schimbare a felului activităţii.

În ultimii ani de activitate ca judecător a apărut şi apoi s-a consolidat ideea că, la un moment dat, voi înceta această activitate şi că o voi face nu prea târziu, pentru a putea începe cu suficientă energie o alta, tot în domeniul juridic, pe care să o continui cât mai mult, eventual până la finalul vieţii profesionale şi care să-mi permită să îmi valorific cunoştinţele şi experienţa profesională dobândită în atâţia ani de magistratură. Întâmplarea a făcut ca acest moment al schimbării, pe care l-am tot amânat sub diverse motive sau pretexte, să vină mai repede decât l-am prevăzut, întrucât am fost provocat să reconstruiesc echipa de litigii şi arbitraj a societăţii Muşat & Asociaţii. Aşa că, în iulie 2010 am făcut trecerea, bruscă pentru unii, dar şi pentru mine, de la calitatea de preşedinte al Secţiei Comerciale a ICCJ la cea de avocat partener la Muşat & Asociaţii şi coordonator al Departamentului de Litigii şi Arbitraj. Dacă ar fi fost vorba doar de o simplă schimbare de activitate, în condiţii normale, poate aş fi amânat, dar provocarea deschisă în faţa mea m-a hotărât. Aşa că, pornind cu trei avocaţi rămaşi în departament, cărora li s-au adăugat alţi câţiva din societate şi apoi, treptat alţi avocaţi nou veniţi, cu implicarea totală a lui George Muşat, care este un vizionar şi rămâne un deschizător de drumuri în avocatura de business, am reuşit constituirea, în cadrul unei firme cu peste 100 de avocaţi, a unui departament de litigii şi arbitraj cu peste 40 de avocaţi, cred cel mai mare din România. Marea majoritate a avocaţilor din departament, alături de alţii cu o carieră şi o pregătire impresionante, sunt tineri, dar foarte bine pregatiţi profesional şi pasionaţi de profesie, aşa încât îmi face mare plăcere să lucrez împreună cu ei, împărtăşindu-le din cunoştinţele şi experianţa mea. Gestionăm împreună dosare numeroase şi mari, proiecte impresionante atât în materie civilă şi comercială, cât şi în arbitrajul internaţional iar, mai recent, am întărit şi dezvoltat şi echipa de drept penal al afacerilor (white collar crime). De asemenea am dezvoltat şi o echipa de avocaţi specializaţi în jurisprudenţa CEDO şi a CJUE.

Am reuşit, nici nu a fost prea greu, să-i conving pe mulţi dintre avocaţii tineri să nu se limiteze la activitatea de avocat, chiar exersată cu talent, pasiune si rezultate foarte bune, şi să-şi completeze pregătirea cu o activitate academică, didactică şi de cercetare, care le sporeşte nu doar cunoştinţele profesionale şi renumele, ci le oferă şi mari satisfacţii personale. Drept urmare, mulţi dintre ei au început să publice articole, studii și lucrări juridice valoroase și chiar au demarat o pregătire doctorală.

Toate acestea, calitatea activității și calitatea oamenilor care mă înconjoară, entuziasmul și pasiunea lor, îmi dau energie și satisfacții nebănuite.

Alina Matei: Ați văzut mulți avocați de-a lungul carierei de judecător. Avocații sunt foarte curioși să știe cum să se prezinte în fața unui judecător pentru a convinge, cu argumente juridice, că dreptatea este de partea clientului pe care-l reprezintă. Ce așteaptă judecătorul de la un avocat de litigiu? Vă rog să nu îmi spuneți că “mai pe scurt” sau “să depună concluzii scrise”…

Gheorghe Buta: Făcând repede un calcul aproximativ, aș putea spune, că în cursul carierei de judecător am “rulat” câteva zeci de mii de dosare comerciale, civile și de contencios administrativ și penale, în multe dintre acestea părțile, sau unele dintre ele, fiind reprezentate de câte un avocat sau chiar de mai mulți avocați. Am avut deci ocazia de a vedea și de a asculta pledoaria multor avocați și de a le aprecia prestația lor profesională.

Aș putea spune că, în timp, așteptările pe care judecătorul le are de la avocații dintr-o cauză s-au schimbat odată cu creșterea numărului de dosare din ședințele de judecată, complexitatea și diversitatea lor și cu modificările procedurale. Mai ales acum, odată cu punerea în aplicare a noilor coduri de procedură și creșterea ponderii procedurii scrise, vom asista la o diminuare și mai important a aspectului retoric al pledoariei avocatului, crescând ponderea conținutului “util” pentru judecător, al acesteia. Va conta din ce în ce mai mult abilitatea, în sensul cel mai bun al termenului, avocatului în a sesiza și releva aspectele importante ale speței și de a-i furniza judecătorului, în mod onest, toate elementele factuale, probatorii, legislative, doctrinare și jurisprudenţionale care să îl ajute pe acesta să pronunțe o soluție legală și temeinică. Avocații care vor înțelege acest lucru și vor acționa ca atare, nu vor auzi decât întâmplător și probabil doar de la judecători “atotştiutori”, care cred că nimeni nu mai poate adăuga nimic la ceea ce știu ei, solicitarea “mai pe scurt” sau “rezumaţi” ori “conchideţi”.

Alina Matei: Sunteți directorul Revistei Române de Jurisprudență și împreună cu doamna profesor Mihaela Tăbârcă vă preocupați de un conținut și o calitate cât mai riguroase. Mediul juridic românesc înregistrează astăzi peste 50 de reviste. Știm că Înaltei Curți îi revine rolul de asigurare a unificării practicii judiciare. Ați condus Secția comercială a ICCJ și vă întreb cum funcționa în interior acest mecanism? Erau judecători, în Secția pe care ați condus-o, cu păreri diferite, concretizate în hotărâri, pe o problemă de drept cu privire la care ceilalți colegi judecători se pronunțaseră în alt sens?

Gheorghe Buta: Am facut parte din colegiul redacţional al Revistei Romane de Jurisprudenţa încă de la înfiinţarea sa, iar din anul 2010, împreună cu dna profesor Mihaela Tăbârcă, am preluat conducerea acesteia, încercând să o transformăm într-o publicație juridică ancorată în realitatea judiciară, cât mai utilă practicienilor dreptului, o revistă care să reprezinte un spațiu publicistic interactiv, de dezbatere a tendințelor din practica judecătorească ori, atunci când aceasta prezintă un caracter neunitar, un loc în care să se propună și, mai ales, să se argumenteze “Soluţia”.

Revenind la problema unificării jurisprudenței, de această dată nu din perspectiva de director al unei reviste de jurisprudență, ci de fost președinte al Secției Comerciale a ICCJ, nu mă voi opri la cauzele diverse care conduc la practica neunitară în prea multe probleme (legislaţia stufoasă, confuză şi uneori contradictorie, competenţa materială sau de atribuţiune pe anumite cauze partajată între instanţele de grade diferite, ineficienţa sau neutilizarea corespunzătoare a unor mecanisme de unificare a juridisprudenţei, ş.a), ci mă voi opri, pe scurt, doar asupra câtorva măsuri pe care le-am luat pentru eficientizarea acestei activități.

În primul rând, trebuie precizat că problema se pune nu doar din perspectiva unificării practicii la nivelul secției, între completele care o compun, ci şi la nivelul secțiilor comerciale de la curţile de apel și tribunale și, în anumite probleme, mai ales de procedură civilă, se ridică problema unificării jurisprudenței și între secțiile comerciale și cele civile de la ICCJ sau de la celelalte instanțe.

Nu de puține ori am promovat chiar eu, în acord cu colegii, opinii separate care să provoace o dezbatere amplă pentru rezolvarea unor situații care, deși contradictorii, nu ajunseseră la o stare de “conflict”, dar aveau potențialul de a genera o asemenea stare.

Ca atare, o primă măsură a constat în identificarea situațiilor de practică neunitară, a cauzelor acestora și a argumentelor aduse în favoarea fiecăreia dintre soluții și aceasta se realizează prin cunoașterea directă a tuturor soluțiilor pronunțate în secție și printr-un dialog permanent cu președinții de secții comerciale de la curtile de apel. După identificarea uneia sau mai multor situații de practică neunitară, realizam un material cât mai documentat posibil, pe care îl puneam la dispoziția colegilor de secție pentru ca, împreună, să putem alege soluția optimă. Odată adoptată de secție o soluție unitară, lucru realizat de cele mai multe ori, dar nu întotdeauna, ea era transmisă secțiilor comerciale de la curți și tribunale. Era și este foarte important ca soluțiile propuse să fie cât mai bine argumentate, întrucât eu cred mult mai mult, inclusiv în ceea ce privește adoptarea unor soluții unitare, în forța de convingere a argumentelor şi în autoritatea profesională decât în autoritatea administrativă, ierarhică.

Alina Matei: Ați reprezentat judecătorii instanței supreme în Consiliul Superior al Magistraturii, ca și membru interimar. Am fost zilele trecute la CSM și nu am regăsit deloc atmosfera cu care fusesem obișnuită (expuneri pe texte de lege, contraargumente, replici civilizate, comentarii de bun-simț), decât cu mici excepții. Nu o să vă întreb de ce s-a ajuns aici, dar este important pentru avocați să știe că atunci când se adresează Consiliului Superior al Magistraturii sau Inspecției Judiciare lucrurile nu se vor ascunde sub preș…

Gheorghe Buta: Este adevărat că în perioada 2009-2010 am fost memebru în CSM din partea ICCJ, dar în perioada 2003-2004 am fost, de asemenea membru CSM, din partea curților de apel. Din ceea ce aflu și observ cu privire la actualul CSM tind să vă dau dreptate. Mi-e teamă că, la modul cum se comportă și acționează unii membrii ai actualului CSM, uneori mai iresponsabili decât politicienii noștri (deși e greu de crezut), vor reuși să compromită această instituție atât de importantă pentru sistemul judiciar, dacă nu cumva chiar asta se urmărește, fie de ei singuri sau împreună cu cei care îi susțin, fie de cei care poate îi manipulează. În orice caz, CSM-ul , elegant vorbind, se află pe o pantă descrescătoare accentuată, în ceea ce privește autoritatea și credibilitatea, atât în rândul judecătorilor și al celorlalți participanți la activitatea judiciară cât și în rândul opiniei publice, în general. Pentru că nici dvs. nu îmi cereți și pentru că nici eu nu cred că e locul, chiar dacă momentul a fost, este și va fi, nu voi analiza motivele pentru care s-a ajuns aici, dar cred că o analiză serioasă a situației, din partea tuturor celor interesați cu bună-credință, ar trebui să aibă loc cât mai curând, până când consecințele nu vor deveni iremediabile. Indirect, v-am răspuns și la întrebare, cel puțin în ceea ce privește momentul actual, dar pe de altă parte, da, este foarte important și pentru avocați, ca și pentru orice justițiabil, să aibă încredere că problemele pe care le sesizează cu privire la buna funcționare a sistemului judiciar în general sau a (unora) uneia dintre instanțe vor fi rezolvate în mod corespunzător, obiectiv și profesionist de către CSM sau Inspecția Judiciară.

Alina Matei: Se sfârșește anul și o să vă rog să ne spuneți ce proiecte importante ați coordonat anul acesta și ce vă doriți de la 2014?

Gheorghe Buta: Este greu de răspuns pentru că au fost multe proiecte și în viziunea și abordarea noastră, și evident, a clienților, toate sunt importante și tratate ca atare, chiar dacă unele sunt mai ample decât altele. Societatea de avocați Mușat & Asociații a avut proiecte extrem de importante și de anvergură la nivel național și chiar internațional în materie de consultanță, dar în ceea ce privește Departamentul de litigii și arbitraj aș aminti de câteva litigii arbitrale extrem complexe și cu valori foarte mari câștigate la Curtea de Arbitraj de la Paris și cea de la Viena și mai multe dosare comerciale, civile și de contencios administrativ și de asemenea complexe şi cu valori foarte mari, privind bănci, societăți multinaționale, ambasade și chiar guverne străine, mari investitori străini și români, etc, în care am reușit să dăm satisfacție deplină clienților noștri. Mă scuzați că nu dau nume și date mai concrete, poate dorite de unii, dar pe de o parte nu vreau să sune a lăudă, deşi ar fi pe deplin justificată, iar pe de altă parte, datorită unor constrângeri profesionale. Pentru anul 2014 îmi doresc, din punct de vedere profesional, un cadru legislativ mai clar şi mai stabil, un sistem judiciar consolidat și mai ancorat în realitate, finalizarea unor proiecte avocațiale, publicistice și de cercetare științifică și nu, în ultimul rând, afirmarea și mai puternică a Departamentului de Litigii și Arbitraj al Mușat & Asociații.

Alina Matei: Un mesaj, va rog, pentru utilizatorii JURIDICE.ro.

Gheorghe Buta: Aflându-ne la final de an 2013 şi cu puţin înainte de începutul anului 2014, le urez tuturor utilizatorilor JURIDICE.ro sărbători fericite, un an nou cu sănătate, bucurii şi satisfacţii profesionale depline!

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Gheorghe Buta: Şi eu vă mulţumesc!

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti