Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
3 comentarii

Modificările aduse Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de regimul comunist
30.12.2013 | Andrei HORVATH

Secţiuni: Drept civil, Lege 9, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial nr. 819 din 21.12.2013, Partea I, s-a publicat Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Prin Legea nr. 368/2103, Legea nr. 165/2013 se modifică în şapte locuri şi se completează în alte trei.

I. Modificările unor aliniate din Legea nr. 165/2013

I.1. Prima modificare este în articolul 1 aliniatul (2), care, în situaţia imposibilităţii restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv, alături de iniţial prevăzuta compensare prin puncte ca mod unic de reparaţie, (re)instituie două modalităţi alternative de măsuri reparatorii:
– compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
– măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Semnificaţia modificării: un imens pas înapoi la formele iluzorii de ”măsuri reparatorii”, total insuficiente şi de aceea practic inexistente, prevăzute în legislaţia anterioară, şterse prin Legea nr. 165/2013 iniţială.

Guvernul Ponta şi-a dat seama că (şi el) este incapabil să dea o reparaţie cât de cât efectivă pentru imensa cantitate de imobile răpite, deci a revenit la formele de pseudo-reparaţie născocite de guvernele anterioare.

Legea nr. 165/2013 ar fi fost un pas înainte tocmai pentru că a(r fi) renunţat la aceste „reparaţii”, iar acum, la o jumătate de an de la promulgarea Legii nr. 165/2013, aceasta este emasculată prin revenirea la aceste „reparaţii” fictive.

I.2. Articolul 3 al Legii nr. 165/2013 cuprinde definiţii ale unor expresii şi termeni folosiţi în textul legii.

Iniţial erau şapte definiţii, iar prin completarea operată de Legea nr. 368/2013, se introduce un nou termen, cel de investiţii, cu următoarea definiţie :
”8. investiţii – culturi, lucrări şi instalaţii cu caracter permanent ce deservesc exploataţii agricole, respectiv:
a) plantaţii de orice fel – vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantaţii de hamei şi duzi, sere, solare, răsadniţe şi altele asemenea;
b) platforme betonate şi spaţii de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole, fabrici de nutreţuri, combinate dezafectate sau active;
c) amenajări piscicole;
d) sisteme de îmbunătăţiri funciare, de tipul canale de irigaţii şi/sau desecări, staţii de pompare/irigaţii/desecare, antene supraterane şi subterane, rampe de irigaţii, pivoţi, platforme betonate, poduri, podeţe care deservesc exploataţia;
e) linii electrice şi posturi de transformare care deservesc exploataţia sau/şi sistemele de îmbunătăţiri funciare;
f) drumuri de exploatare care deservesc exploataţia sau/şi sistemele de îmbunătăţiri funciare;
g) orice alt tip de investiţii care deservesc exploataţia agricolă aşa cum este definită la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
h) capacităţi de producţie din zootehnie şi instalaţii zootehnice;
i) sedii ale societăţilor comerciale agricole, sedii de ferme agricole, cantine, dormitoare, ateliere mecanice;
j) instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioaraţie;
k) alte construcţii civile şi comerciale;
l) orice alt tip de investiţii care deservesc exploataţia agricolă aşa cum este definită la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

Semnificaţia modificării: se remarcă imediat identitatea deplină între punctul g) şi punctul l), ambele având ca scop includerea în extensiunea termenului  de investiţii a unui număr cât mai mare şi variat de lucrări.

Faptul că exact acelaşi text apare la două puncte distincte ale aceleiaşi „definiţii” denotă :
– totala lipsă de profesionalism a redactorilor proiectului legii;
– incapacitatea de legiferare ordonată a legiuitorului;
– graba cu care textul a fost adoptat;
– dezinteres total din partea votanţilor legii pentru cele mai elementare norme de tehnică legislativă;
– inexistenţa unui corector care măcar la nivel lingvistic ar încerca să dea consistenţă textelor legislative;
– străduinţa de a da o întindere cât mai mare termenului de investiţie.

I.3.Ce a de-a treia modificare intervine în articolul 5, care are ca obiect constituirea Comisiei locale pentru inventarierea terenurilor, care trebuie să se constituie la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

Modificarea atinge aliniatul (2), care enumeră membrii Comisiei. Schimbarea constă în:
– ordinea diferită a enumerării persoanelor/funcţiilor care fac parte din Comisie;
– schimbarea preşedintelui Comisiei: iniţial reprezentantul prefectului a fost preşedintele Comisiei, după modificare, primarul unităţii administrative devine de drept preşedinte al Comisiei;
– redefinirea rolului reprezentantului prefectului, care după modificare nu mai este preşedintele Comisiei ci „asigură colaborarea directă şi operativă a Comisiei cu celelalte instituţii cu responsabilităţi în aplicarea prevederilor prezentei legi”.

Semnificaţia modificării: legiuitorul a făcut o importantă concesie grupurilor de interes locale, al căror exponent este primarul. Prin primar grupurile de interes locale dobândesc o influenţă covârşitoare asupra deciziilor Comisiei.

I.4. A patra modificare priveşte articolul 12, concret aliniatele (1) şi (2) care se referă la  situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă.

Articolul dispune ca după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia să li se atribuie un teren pe un alt amplasament, într-o anumită ordine.

Ceea ce se schimbă este:
– ordinea categoriilor de terenuri din care se pot da terenuri;
– concret: izlazurile nu mai sunt pe locul 2, ci pe locul 4;
– nu doar „izlazul comunal” poate servi la restituire, ci „terenurile ocupate de izlazuri”.

Semnificaţia modificării: pe de o parte, izlazurile, deşi rămân susceptibile a fi acordate ca terenuri restituite, sunt puse pe ultimul loc în rândul terenurilor de acest fel, pe de altă parte nu doar izlazurile comunale pot servi la restituire, ci orice terenuri ocupate de izlazuri.

O altă posibilă semnificaţie se desprinde din menţinerea neschimbată în alin. (2) al art. 12 a referirii la „referendumul local” care exprimă „acordul cetăţenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială”, ca o condiţie a schimbării regimului juridic şi categoriei de folosinţăa izlazurilor susceptibile a fi restituite. Atât Legea nr. 165/2103 cât şi Legea nr. 368/2013 a instituit un termen expres pentru organizarea acestor referendumuri: „în termenul prevăzut de art. 6 alin. (1)”

Singurul termen prevăzut în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 este cel de 180 de zile „de la data constituirii comisiei prevăzută la art. 5” adică a comisiei locale pentru inventarierea terenurilor, care trebuie să se constituie la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. Conform art. 5, acesta trebuie să se constituie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, adică 17 mai 2013.

La data adoptării Legii nr. 368/2013 (18 decembrie 2013), au trecut exact cele 210 zile în care se puteau organiza referendumurile locale respective.

I.5. Cea de-a cincea modificare priveşte articolul 17 al legii, care se referă la constituirea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), instituită în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, Comisie care funcţionează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru.

Schimbarea constă în:
– la aliniatul (4) se precizează că preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea proprietăţilor (ANRP) nu doar conduce lucrările CNCI, dar „ îndeplineşte şi funcţia de preşedinte” al CNCI;
– la aliniatul (5), referitor la secretariatul CNCI, pe lângă faptul că este asigurat de ANRP, se  precizează că „Secretariatul Comisiei Naţionale preia toate atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor”.

Semnificaţia modificărilor: înlătură posibile incertitudini privitoare la organizarea activităţii acestor instituţii ad-hoc.

I.6. Cea de-a şasea modificare priveşte art. 19 al Legii nr. 165/2013, care cuprinde măsuri pentru „evitarea unor posibile fraude sau tentative de corupere a membrilor Comisiei Naţionale”.

Modificarea constă din:
– completarea competenţelor primului-ministru, car nu poate doar înlocui membri CNCI, ci îi poate şi numi, cu trei excepţii;
– cele trei excepţii, adică acei membri ai CNCI care nu vor fi numiţi/înlocuiţi prin decizia primului-ministru, sunt persoanele nominalizate la art. 17 alin. (2) literele a), b) şi d) al Legii nr. 165/2013, adică : preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor; vicepreşedinţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor; preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului, care devin membri ai CNCI de drept, prin numirea în funcţiile respective.

Semnificaţia modificării: pare a fi pur birocratică, în sensul clarificării competenţei primului-ministru în numirea membrilor CNCI.

I.7. Ce de-a şaptea modificare se referă la articolul 32 aliniatul (1) al Legii nr. 165/2013.

Acest articol este primul din Capitolul IV – Măsuri privind urgentarea soluţionării cererilor de retrocedare.

Schimbarea constă în mărirea termenului de decădere în care se poate completa dosarul administrativ de persoanele care se consideră îndreptăţite de la 90 de zile la 120 de zile, calculate de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale.

Semnificaţia modificării: oferă un răgaz mai mare pentru completarea dosarului cu acte greu de regăsit persoanelor care se consideră îndreptăţite la restituire/compensare.

II. Completarea unor articole

II.1. Prima completare s-a operat în articolul 21, care face parte din Capitolul III – Acordarea de măsuri compensatorii.

Completarea constă în includerea unui nou aliniat (61), după aliniatul (6) care are ca obiect evaluarea imobilelor. Conform acestui aliniat (6), evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

Nou introdusul aliniat (61) cuprinde următoarea reglementare: „În cazul în care, prin documentele existente în dosarul de despăgubire, nu se pot stabili amplasamentul sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri, evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil prevăzută de grila notarială pentru localitatea respectivă, potrivit prevederilor alin. (6).”

Semnificaţia completării: pe de o parte este o reglementare pragmatică, care uşurează dificila operaţiune de evaluare a unor imobile distruse sau acoperite de construcţii edificate după demolarea clădirilor luate abuziv de la proprietarul legal, pe de altă parte este evidentă încercarea legiuitorului de a minimaliza valoarea acordată ca reparaţie, stabilind ca obligatoriu aplicarea valorii minime din grila notarială.

II.2. Ce de-a doua completare este cuprinsă în articolul II al Legii nr. 368/2013, care dispune în felul următor:
„Art. II. – (1) Persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor către entităţile învestite cu soluţionarea notificării, în vederea restituirii, în natură sau prin compensare cu alte bunuri, a imobilelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul legilor funciare, inclusiv cele care au optat potrivit art. 42 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, după expirarea termenului legal.”

Prin acest articol se instituie un drept al persoanelor îndreptăţite la despăgubiri, de opţiune pentru restituirea în natură sau prin compensare cu alte bunuri, pentru care trebuie să solicite returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor către entităţile investite cu soluţionarea notificării, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 368/2013, adică până la 20 februarie 2014.

O reglementare similară a este cuprinsă şi în articolul 42 al Legii nr. 165/2013: „Art. 42. – (1) Persoanele îndreptăţite pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor către comisiile locale de fond funciar în vederea restituirii în natură a terenurilor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) În termenul prevăzut la alin. (1), pot opta pentru returnarea dosarelor la comisiile locale de fond funciar şi persoanele care nu au valorificat titlurile de despăgubire emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
(3) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor pentru care nu se exercită opţiunea de returnare către comisiile locale de fond funciar se transmit Secretariatului Comisiei Naţionale, în vederea soluţionării potrivit prevederilor prezentei legi.”

Semnificaţia acestui nou introdus articol: încrâncenarea legiuitorului de a „îndruma” persoanele îndreptăţite la despăgubiri să solicite restituirea în natură sau prin compensare cu bunuri, renunţând la despăgubiri. Pare probabil că guvernul şi-a dat seama că nu sunt bani pentru despăgubiri – chiar aşa reduse cum stabileşte Legea nr. 165/2013 – deci încearcă să-i determine pe solicitanţi să ceară restituirea în natură sau prin compensare.

II.3. Ce de-a treia şi ultima completare constă din introducerea unui articol III cu următorul conţinut:
„În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul va modifica, în mod corespunzător, Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 29 iunie 2013.”

avocat Andrei HORVATH

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

3 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti