Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti

Impactul fenomenului cloud computing asupra serviciilor juridice
08.01.2014 | Tiberiu PATANCIUS

Secţiuni: Cyberlaw, Data protection, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Evolutia evidenta si progresia accelerata a serviciilor de tip cloud computing au determinat modificarea abordarii in ceea ce priveste furnizarea serviciilor de consultanta, in general.

Pentru declansarea dezbaterilor asupra impactului pe care acest nou tip de servicii hibride (cu implicatii in materia drepturilor de autor, a domeniului IT, dar si a serviciilor de consultanta sui generis), se impune definirea notiunii de “Cloud Computing”.

Serviciile de tip cloud computing presupun, pe de o parte, facilitatea de a utiliza un program ori o aplicatie de catre mai multe computere (in cadrul unei retele) simultan. Sintagma desemneaza si furnizarea de servicii bazate pe retele, furnizate de catre servere (masini) virtuale, generate de programe informatice rulate pe echipamente hardware reale.

Practic, formele de baza ale serviciului in chestiune sunt:
a) stocarea de date pe servere virtuale si
b) accesarea de materiale protejate de legislatia drepturilor de autor, in masura si in limitele in care acestea sunt utilizate (de pilda, o societate care are o nevoie temporara sa utilizeze un software specializat in design, nu achitioneaza licenta acelui program in acceptiunea clasica ci achita numai o suma reprezentand folosirea acestuia pentru perioada de timp cat il acceseaza).

Apare ca evidenta realitatea ca impactul cloud computing-ului asupra operelor ce constituie obiectul drepturilor de autor, se va rasfrange inclusiv asupra serviciilor de consultanta, cum ar fi consultanta juridica, consultanta fiscala ori servicii de contabilitate.

Daca in ceea ce priveste utilizarea cloud computing-ului pentru nevoile curente ale unei societati de avocatura (cloud privat) avantajele sunt neechivoce (reducerea cheltuielilor cu privire la administrarea serverelor, dar si a celor aferente achizitionarii de licente costisitoare, diminuarea consistenta a cheltuielilor de achizitii cu echipamente de tip hardware, serverele fiind cele mai scumpe dintre acestea), consideram ca trebuie cumpanita si dezbatuta oportunitatea folosirii acestei facilitati pentru furnizarea de servicii de consultanta juridica, specifice profesiei de avocat (cloud public deschis/semideschis). Printre pericole amintim lipsa de garantii privind protectia datelor confidentiale ale clientilor, carente in ceea ce priveste controlul calitatii – nu se cunoaste cine este autorul ori cine a supervizat intocmirea unei lucrari – si, pana la urma, chiar si posibilitatea ca unii profesionisti (comercianti) sa preia ori sa intermedieze aceste activitati de baza ale profesiei de avocat, in contradictie cu reglementarile Legii nr. 51/1995 si ale Statutului profesiei de avocat.

In acest context, si cum exista zvonuri pe piata serviciilor juridice din Romania, cu privire la pregatirea furnizarii unor servicii juridice prin intermedierea platformei de cloud (cum ar fi abonamentele ce dau acces la modele-tip de contracte, etc.), consideram ca se impune si solicitam respectuos organelor de conducere ale profesiei de avocat sa dispuna masuri urgente, in vederea declansarii unei consultari in cadrul profesiei legale, cu privire la modificarea si completarea Legii nr. 51/1995, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si a Statutului profesiei de avocat, astfel incat realitatea tehnica si economica sus-referita sa isi gaseasca reglementare, de o maniera care sa nu aduca atingere avocatilor, prin restrangerea sferei activitatilor statutare (asa cum si medierea a disparut la un moment dat din continutul activitatii profesionale a avocatui, respectiv din Statutul profesiei) ori prin atribuirea si catre entitati de tipul societatilor a dreptului de a intermedia si chiar de a presta servicii de consultanta juridica, redactare de inscrisuri juridice (prin furnizarea unor modele de contracte si actiuni si chiar personalizarea acestora), etc.

Pentru inceput, va trebui sa fie decis daca si in ce masura platformele de tip cloud computing pot sau trebuie utilizate pentru furnizarea de servicii juridice. In aceasta privinta, trebuie avute in vedere atat beneficiile, cat si riscurile noii tehnologii. S-a retinut ca un risc major il constituie sansele ca informatiile stocate de clienti in sistemele de tip cloud sa fie dezvaluite unor terte persoane[2], ceea ce ridica unele semne de intrebare cat priveste asigurarea confidentialitatii relatiei avocat-client.

In iulie 2013, in S.U.A., erau Asociatii ale Barourilor din 15 state care adoptasera regulamente cu privire la utilizarea cloud computingului „legal”. Aceste organizatii profesionale au reglementat utilizarea cloud computing-ului pentru activitatile curente ale avocatilor (sens in care s-a apreciat ca aceasta tehnologie poate fi utilizata pentru „cea mai mare parte a muncii lor”). Pe de alta parte, s-a atras atentia asupra „diligentei rezonabile” impuse tuturor entitatilor ce implementeaza aplicatiile de tip cloud computing la nivel de societate profesionala. Asociatiile profesionale din Maine, New Jersey si New York au adoptat cele mai dure reglementari, in sensul ca povara asigurarii confidentialitatii informatiei este suportata de catre furnizorii de servicii de tip cloud, astfel incat acestia (si chiar angajatii lor) sunt juridic raspunzatori de asigurarea acesteia[3].

Si in cadrul Uniunii Europene se regaseste preocuparea privind protectia privind prelucrarea pe internet a datelor cu caracter personal, retinandu-se ca, in contextul dezvoltarii fara precedent a mediului digital, persoanele au dreptul sa beneficieze de un control efectiv asupra informatiilor cu caracter personal. Protejarea acestui drept este reglementata expres la art. 16, alin. (1) al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) si in art. 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Constientizand necesitatea unor norme cu aplicare unitara, care sa asigure circulatia libera si in conditii de siguranta a datelor cu caracter personal intre statele membre, Comisia Europeana a initiat (la 25 ianuarie 2012) o dezbatere publica, cu privire la adoptarea a doua acte normative:
–  un regulament ce stabileste cadrul general al UE privitor la protectia datelor (si care inlocuieste Directiva 95/46/CE) si
–  o directiva ce instituie normele privind protectia datelor cu caracter personal, prelucrate in vederea prevenirii, investigarii, identificarii si urmaririi penale a infractorilor, dar si in scopul  activitatilor judiciare conexe (ce inlocuieste Decizia-cadru 2008/977/JAI[4].

In ipoteza in care se admite totusi ca respectivele aplicatii pot fi utilizate in domeniul nostru de activitate (pe langa nevoile curente ale activitatii formelor de exercitare ale profesiei) si in ceea ce priveste mijlocirea platformelor cloud pentru furnizarea de consultanta juridica, propunem ca modificarea Statutului profesiei de avocat sa fie in sensul inserarii a unor reglementari necesare, cum ar fi:
1) serviciile de consultanta juridica de tip cloud computing pot fi organizate si furnizate potentialilor clienti numai de catre formele de exercitare ale profesiei de avocat, in conditiile stipulate in Legea nr. 51/1995;
2) ofertarea si/sau furnizarea de servicii de consultanta juridica de tip cloud computing, desfasurate de catre orice alte persoane fizice ori juridice, altele decat formele de exercitare ale profesiei de avocat, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la ___ la ___ ani in cazul persoanelor fizice si cu dizolvarea in cazul persoanelor juridice;
3) in vederea furnizarii de servicii juridice pe platforma tip cloud computing, numai formele de exercitare ale profesiei pot fi titularele unor astfel de aplicatii, sens in care formele de exercitare a profesiei vor putea incheia conventii de colaborare cu profesionisti din domeniul IT;
4) serviciile de consultanta juridica de tip cloud computing pot fi furnizate numai contra cost si numai clientilor care au contractat astfel de servicii;
5) se interzice furnizarea gratuita a serviciilor de consultanta juridica, de tip cloud computing, precum si utilizarea platformelor tehnice aferente, in scop de reclama ori in vederea atragerii de clientela. Incalcarea acestei interdictii constituie abatere disciplinara grava;
6) Consiliile Barourilor vor organiza si vor actualiza trimestrial evidenta furnizorilor de servicii juridice pe baza platfomelor cloud computing;
7) fiecare furnizor de servicii juridice pe plaforma de tip cloud computing are obligatia sa solicite Consiliului Baroului din care face parte, autorizarea prealabila a continutului si a formei concrete a aplicatiei ce urmeaza a fi utilizata in acest sens. Consiliul Baroului se pronunta prin Decizie cu privire la autorizarea referita, in termen de 30 de zile calendaristice, calculate de la data inregistrarii cererii. Omisiunea de a solicita autorizarea constituie abatere disciplinara grava, retinuta in sarcina titularului/coordonatorului formei de exercitare a profesiei.
8) si in cazul in care o forma de exercitare a profesiei utilizeaza tehnologie de tip cloud computing in vederea administrarii datelor/a desfasurarii activitatii proprii, cat si in ipoteza in care aceasta furnizeaza servicii juridice prin intermediul respectivei platforme, aceasta trebuie sa intrerpinda toate demersurile in vederea asigurarii confidentialitatii informatiilor incredintate de clienti.
9) formele de exercitare a profesiei ce utilizeaza platforme de tip cloud computing, au obligatia sa incheie polite de asigurare pentru raspundere profesionala sulimentare, in valoare de minim 50000 Euro/an si care sa acopere situatiile in care clientii ale caror informatii confidentiale sunt pierdute/dezvaluite accidental, sunt prejudiciati prin aceasta.

Consideram ca realitatea expusa in prezentul material va modifica in mod notabil, dar si iremediabil, modul in care interactioneaza avocatii cu clientela dar si forma/modalitatile in care sunt desfasurate activitatile proprii profesiei legale, cum sunt consultatiile si cererile cu caracter juridic.

Pentru acest considerent, opinam ca se impune combaterea imediata a oricarui vid de reglementare si adresam prezentul material, in atentia si spre competenta solutionare a organelor de conducere ale profesiei.


[1] Joanna Goodman, „Law firms and Cloud computing”, articol publicat pe pagina de web a „The Law Society Gazette”. Intregul material poate fi vizualizat aici,
[2] Chris Gonsalves, „Raising the Bar for legal cloud computing”, articol publicat pe pagina. Intregul material poate fi consultat aici,
[3] Dan Cimpoeru, Dreptul Internetului, edit. C.H.Beck, 2012, pag. 94-95.


Tiberiu PATANCIUS
avocat, Baroul Bucuresti

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti