Întrebare preliminară cu privire la conținutul dreptului la apărare
10.01.2014 | Mihaela MAZILU-BABEL

Judecătorul de contencios administrativ din Franța se întreabă cu privire la conținutul dreptului la apărare și dreptului de a fi ascultat în materia șederii ilegale a unui resortisant dintr-un stat terț. (C-249/13)

Situația de fapt (preluată de pe curia):
1. adoptarea unei decizii de returnare de către autoritatea competentă
2. dreptul de a fi ascultat înainte de adoptarea unei decizii susceptibile să afecteze interesele unui resortisant al unei ţări terţe aflat în situaţie de ilegalitate
3. conţinutul dreptului la apărare şi a dreptului de a fi ascultat
4. dreptul de a putea exprima un punct de vedere, oral sau în scris, cu un termen de reflecţie suficient
5. dreptul de a beneficia de ajutorul unui consilier – modalităţi, limitări şi adaptări ale dreptului de a fi ascultat.

Dispoziții incidente:
1. articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cu explicațiile aferente
Articolul 41
Dreptul la bună administrare
(1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. (s.n.-M.M.-B.)
(2) Acest drept include în principal:
(a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere;
(b) dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial;
(c) obligația administrației de a-și motiva deciziile.
(3) Orice persoană are dreptul la repararea de către Uniune a prejudiciilor cauzate de către instituțiile sau agenții acesteia în exercitarea funcțiilor lor, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre.
(4) Orice persoană se poate adresa în scris instituțiilor Uniunii într-una din limbile tratatelor și trebuie să primească răspuns în aceeași limbă.

2. dispoziţiile Directivei 2008/115 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (judecătorul nu trimite la o dispoziție anume).

Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Sociale, Universitatea din Craiova