TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Interviu Gheorghe Florea. În ce direcție merge avocatura din România

10 ianuarie 2014 | Alina MATEI

DATA PROTECTION
Gratuit pentru membri

Suntem la începutul unui an care se anunță interesant pentru avocați… I-am solicitat dumnului av. dr. Gheorghe Florea, Președintele UNBR, un punct de vedere de început de an.

Alina Matei: Cum pornește avocatura în anul 2014? Încotro?

Gheorghe FloreaGheorghe Florea: Vă mulţumesc pentru interesul pe care JURIDICE.ro îl manifestă pentru perspectiva de dezvoltare instituţională a profesiei de avocat în România, în numele celor 30.275 de avocaţi care figurează în Tabloul naţional al avocaţilor din România. Tabloul naţional al avocaţilor din România poate fi consultat pe site-ul Uniunii Naţionale a Barourilor din România www.unbr.ro şi pe site-urile Consiliului Superior al Magistraturii www.csm1909.ro şi al Ministerului Justiţiei www.just.ro.

De altfel, această atitudine este firească în raport de parteneriatul instituţional statornicit între UNBR şi JURIDICE.ro, care, în general, a evoluat benefic pentru interesul public al profesiei, în anul 2013.

Evaluarea corectă a experienţei pe care avocaţii au avut-o şi o au în legătură cu intrarea în vigoare şi aplicarea noilor coduri (Codul civil, Codul de procedură civilă), perspectiva iminentei şi, sperăm, certitudinea intrării în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, reprezintă preocuparea primordială a avocaţilor. Interpretarea şi aplicarea corectă a noii legislaţii astfel încât efectele noilor reglementări să poată fi cunoscute efectiv şi evaluate în mod rezonabil cu privire la previzibilitatea aplicării acestora de către persoanele care consultă avocaţii, ori de către cei care apelează „în ultimul moment” la avocat sunt aspecte esenţiale ale eficienţei noilor reglementări.

Este obligaţia barourilor şi a UNBR de a crea condiţii pentru înţelegerea resorturilor noilor reglementări şi pregătirea avocaţilor pentru interpretarea corectă şi unitară a legii. În condiţiile în care avocaţii nu beneficiază, în mod direct şi nemijlocit, de o integrare efectivă în strategia publică de pregătire a întregului sistem economico-social şi instituţional şi a cetăţenilor pentru intrarea în vigoare a Noilor Coduri, obligaţie ce revine actorilor instituţionali ai statului, eforturile îndeplinirii acestor obligaţii sunt destul de mari.

Conlucrările instituţionale cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, instanţele judecătoreşti, Ministerul Public, Facultăţile de Drept sunt subordonate prioritar acestor direcţii de politică profesională. Ele s-au dovedit fructuoase şi, în măsura în care relaţiile dintre persoanele obligate să asigure reprezentarea avocaţilor în raporturi instituţionale cu cei ce reprezintă entităţile mai sus enumerate, sunt bazate pe bună-credinţă şi pe voinţă de conlucrare efectivă şi onestă, neidentificată cu simple „promisiuni”, ori „declaraţii publice” sunt convins că vor fi, în continuare, conlucrări benefice pentru evoluţia corectă a statului de drept.

UNBR va pune în aplicare prevederile Statutului profesiei de avocat astfel cum acesta a fost modificat în şedinţa din 14 decembrie 2013. De la 7 ianuarie 2014, în Baroul Bucureşti, Baroul Dolj şi Baroul Ilfov se distribuie deja noua legitimaţie de avocat tip „card european de avocat”, prevăzut cu cip de proximitate. Noua legitimaţie se emite în baza dreptului conferit de Consiliul Barourilor Europene (CCBE) de a se folosi pe teritoriul României modelul de legitimaţie specific avocatului din organizaţiile profesionale membre ale Consiliului Barourilor Europene – CCBE. Emiterea cardurilor se va finaliza, pentru toţi avocaţii, la 31 decembrie 2014.

Modificarea Statutului profesiei de avocat în ceea ce priveşte reglementările impuse de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, reorganizarea normativă a sistemului răspunderii disciplinare, înfiinţarea şi punerea în aplicare a Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor şi a Registrului electronic al actelor întocmite şi atestate de avocaţi reprezintă priorităţi, în parte subordonate şi unor modificări legislative.

Promovarea, după dezbaterea în Corpul profesional, a modificărilor legislative privind profesia de avocat se impune în raport de evoluţia profesiei pe plan mondial, dar şi de realităţile profesiei de avocat din România. Există deja proiectul de modificare a legii în ceea ce priveşte dobândirea dreptului avocaţilor de a pune concluzii la instanţele de control judiciar, în perspectivă, cu respectarea drepturilor câştigate. El exprimă credinţa că numai prin conlucrare instituţională pe bază de lege, profesia de avocat va fi respectată efectiv ca o „profesie conexă sistemului judiciar”. Sintagma este deseori utilizată, mai ales în intervenţii publice, dar este frecvent erodată de raporturi personale dintre avocaţi, judecători, procurori afectate de prejudecăţi, pasiuni, orgolii, cu ignorarea sau vătămarea nepermisă a drepturilor celor pe care avocaţii îi asistă sau îi reprezintă!

Modificarea regimului statutar al publicităţii profesionale a avocatului, în raport cu situaţia existentă în ţările europene cu tradiţii îndelungate privind dezvoltarea şi consolidarea profesiei de avocat s-a făcut prin subordonarea principiilor constante al profesiei (independenţă, secret profesional, evitarea conflictelor de interese) principiului solidarităţii profesionale şi întăririi barourilor – ca instituţii de interes public indispensabile funcţionării şi dezvoltării corecte a statului de drept. Este necesară aplicarea corectă a noilor reglementări pentru a se permite promovarea onestă a formelor de exercitare a profesiei în beneficiul securităţii consumatorului de servicii profesionale avocaţiale. Explicarea raţiunii modificărilor solicitate de marea majoritate a avocaţilor, ori impuse de principiile avocaturii europene, reprezintă instrumentul prin care am convingerea că se poate modela evoluţia profesiei care, în prezent, este astfel reglementată încât dispoziţiile normative care prevăd că Barourile şi UNBR garantează exercitarea calificată a apărării prin avocat să nu constituie un simplu „ambalaj” pe care avocaţii îl folosesc doar „la nevoie”, „pe vreme rea” când se proclamă „interesul public” al profesiei, în ansamblu, pentru a se salva situaţia! Este necesar să se observe că evoluţia profesiei este determinată de activitatea tuturor avocaţilor, iar generalizările pripite, nepermise, nu pot decât să aducă prejudicii tuturor avocaţilor „puşi la zid” în ansamblul lor, adesea pentru situaţii ce impun răspunderea exclusivă, personală, în raport de exigenţele legii, a celui în cauză.

Există un proiect pentru perfecţionarea sistemului asistenţei judiciare prin avocat asigurată atât în cazul în care legea impune obligatoriu apărarea prin avocat cât şi pentru persoanele defavorizate din punct de vedere economic. Identificarea soluţiilor adecvate depăşirii constrângerilor bugetare în condiţiile în care este incorect ca activitatea profesională desfăşurată de avocat să nu fie remunerată la timp şi în mod corespunzător, reprezintă o preocupare comună a UNBR şi a Ministerului Justiţiei. Sper, în instituţionalizarea corectă a obligaţiilor ce revin tuturor celor implicaţi în activităţile din ce în ce mai numeroase desfăşurate de avocaţi în cadrul asistenţei judiciare, fără ca independenţa profesiei să fie afectată prin condiţionarea remunerării serviciului profesional de „aprecierea” discreţionară a autorităţii, posterioară prestaţiei şi dependentă de „mulţumirea / nemulţumirea” decidentului.

Corpul de lectori de care dispune Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – INPPA şi experienţa dobândită în pregătirea profesională continuă a avocaţilor ne permite ca în 2014 conferinţele privind aplicarea noii legislaţii să fie desfăşurate prin sistemul audio-video de care dispune UNBR, iar o parte din materiile prevăzute în planul de învăţământ al avocaţilor stagiari să fie predate sub forma învăţământului la distanţă, prin intermediul unei platforme de e-learning a INPPA organizată cu sprijinul UNBR. Aceasta este în beneficiul perfecţionării sistemului „formării formatorilor”, dar şi al organizării timpului disponibil al avocaţilor stagiari.

Menţinem şi extindem proiectul de conlucrare permanentă cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor din ţările vecine, cu prioritate cu avocaţii din Republica Moldova precum şi cele dezvoltate în cadrul organizaţiilor internaţionale din care UNBR face parte.

Nu cred că am epuizat agenda preocupărilor organelor profesiei de la nivel central specifică debutului anului 2014. Destul de curând, la 28-29 martie se va desfăşura Congresul avocaţilor. Agenda instituţională a organelor profesiei de la nivel central va fi semnificativ estompată de pregătirea Congresului, care, în ultimii ani, prin transparenţa lucrărilor sale, a asigurat punerea la curent a tuturor avocaţilor interesaţi şi a societăţii, în ansamblu, cu privire la preocupările Corpului profesional al avocaţilor. În acelaşi scop am şi schimbat „interfaţa” de comunicare publică a site-ului UNBR. În scurt timp, de aceiaşi înnoire va beneficia şi site-ul INPPA.

Alina Matei: Cum se poziționează avocatura în statul de drept? Sus? Jos? Este necesară, utilă sau voluptuară?

Gheorghe FloreaÎn nici un caz statul de drept nu tratează profesia de avocat ca „un moft” pe care şi-l satisface numai cine are un interes personal pe care să-l opună, în logică conflictuală, altor persoane sau statului în ansamblu.

Preconcepţia potrivit căreia „avocatul încurcă” este, în realitate, expresia persistenţei concepţiei că puterea, sub orice formă s-ar exercita, nu acceptă opunerea argumentată a unei păreri sau soluţii contrare acesteia.

Instituţional, în plan legislativ, în ceea ce priveşte profesia de avocat, în România sunt create condiţii pentru exercitarea corectă a dreptului la apărare. Sunt condiţii legale pentru ca dreptul agenţilor economici de a subordona deciziile lor consultaţiilor acordate de avocaţi, care îşi asumă responsabilitatea soluţiilor legale pe care le promovează. Există condiţii şi pentru promovarea şi apărarea drepturilor de către avocaţi, din perspectiva societăţii civile, dar, această activitate este în prezent estompată de asociaţii create „în numele societăţii civile”, reprezentate inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii,  într-o societate care deşi funcţionează pe bază de lege, nu a găsit soluţii ca reprezentanţii profesiei de avocat să-şi spună instituţional cuvântul, chiar cu rol consultativ, în decizii ce vizează funcţionarea sistemului judiciar, deoarece legea nu permite ca avocaţii să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii, sau ca profesia să fie consultată, în probleme ce ţin de funcţionarea justiţiei. Este de sperat că noua Constituţie va rezolva problema într-un mod benefic statului de drept.

Nu reproduc dispoziţii legale, în vigoare, cuprinse în Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat impun drepturi şi obligaţii corelative, de ordin legal, privind raporturile dintre instituţii din domeniul sistemului judiciar şi avocaţi. Programul de învăţământ al INPPA include obligatoriu studiul legislaţiei privind profesiile de magistrat, notar, executor judecătoresc.  Nu am urmărit şi nu cunosc dacă formarea profesională iniţială în celelalte profesii juridice implică şi studiul legislaţiei privind profesia de avocat!

De regulă, cei care au fost şi sunt aleşi temporar pentru conducerea organelor profesiei, la nivel central, nu „afişează ostentativ” aceste reglementări, deoarece se prezumă cunoaşterea lor, în primul rând de către „oamenii legii”!

UNBR a preferat consultarea instituţională. Chiar dacă uneori a fost necesară încheierea unor convenţii cu entităţi implicate în asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţii avocaţilor, deşi, tradiţional, în România nu au fost necesare astfel de convenţii, viaţa a dovedit că avocaţii nu sunt totdeauna trataţi efectiv ca „oameni ai legii”, indispensabili funcţionării corecte a statului de drept. Chiar şi situaţii recente privind „găzduirea lor tradiţională” în localele justiţiei demonstrează că se ignoră efectul public al conflictelor dintre avocaţi şi magistraţi, de orice natură. Sunt derutaţi cu prioritate cei care trebuie să aibă încredere în „cumpăna” şi „echilibrul” oamenilor care administrează dreptatea pe pământ, adesea asociaţi, în opinia publică, şi cu „oamenii legii – avocaţii”, iar prejudiciul produs fiecăreia dintre profesiile implicate este greu reparabil. Exemplul relaţiilor dintre instituţii consolidează încrederea în statul de drept sau, dimpotrivă, dacă relaţia instituţională este înlocuită cu relaţia personală, iar conflictul este amplificat de „vanităţi, orgolii”, încrederea este erodată!

Împrejurarea că, în procesul de elaborare a legislaţiei ce vizează realizarea justiţiei, avocaţii nu sunt consultaţi în baza unor dispoziţii legale exprese care să consacre, ca în alte state, avizarea de către Barouri a unor iniţiative legislative ce ţin de domeniul apărării prin avocat şi-a pus şi îşi pune amprenta cu privire la reglementările, chiar recent adoptate. Unele reglementări obstaculează, estompează ori sancţionează nepermis, adesea prin expunere oprobiului public, apărarea. Incorect, eforturile apărării sunt prezentate publicului drept cauză a întârzierii finalizării judecăţii, iar pentru a se justifica neputinţa aplicării corecte a legii se foloseşte sintagma „chiţibuşuri avocăţeşti”, care este ataşată incorect instituţiei apărării, pentru a o stigmatiza!

Sunt discuţii în mediul profesional privind dezbaterile teoretice care tratează în literatura juridică din alte state europene, efectele „juristocraţiei” în construcţia instituţională şi normativă a statului de drept, raporturile acesteia cu democraţia bazată pe lege, care nu au încă ecou public. Tema va face, eventual, dacă se va decide că este necesar, obiectul unui proiect de cercetare la Departamentul corespunzător din cadrul INPPA, dacă organele colective de conducere ale profesiei vor decide acest lucru.

Mentalităţi contrare statului de drept, reacţii emoţionale, ori „războiul orgoliilor” sunt cauze care erodează în continuu încrederea în avocat, în justiţie, în lege, în statul de drept, iar corectare acestora nu se poate face fără concursul şi fără respectul profesiei de avocat!

Alina Matei: Aveti un feeling bun pentru 2014?

Gheorghe Florea: Năzuiesc în politici profesionale promovate şi susţinute fără patimi, fără subordonarea intereselor comune ale profesiei unor interese personale sau de grup, provenite din interiorul profesiei sau din afara acesteia, dar oricum interesate în slăbirea puterii barourilor.

Sper în promovarea unui spirit, căruia să-i fie străină „dogma” autoritarismului, impus cu forţa prestigiului şi în deschiderea reală pentru dialog constructiv în ce priveşte problema evoluţiei profesiilor juridice, în ansamblul lor, condiţionată de evoluţia învăţământului juridic românesc, dar şi de preocuparea de a se asigura o educaţie juridică a celor cărora li se adresează normele juridice – cetăţenii, agenţii economici, instituţiile – prin acces facil la informaţia juridică completă şi respect al legii.

Alina Matei: Vă mulțumesc foarte mult!

Gheorghe Florea: Repet, la rândul meu, mesajul de mulţumire pentru invitaţia dumneavoastră.


Aflaţi mai mult despre , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.