Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Excepție de neconstituționalitate admisă. Atribuțiile procurorului în materie de executare silită
16.01.2014 | JURIDICE.ro


În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 30 din data de 15 ianuarie 2014 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 473/2013 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 659 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Excepţia de neconstituţionalitate  a fost ridicată direct de Avocatul Poporului şi are ca obiect dispoziţiile art. 659 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:
Dacă cei sesizaţi nu dispun de informaţiile solicitate sau, după caz, refuză să le dea, Ministerul Public va întreprinde, la cererea executorului judecătoresc, diligenţele necesare pentru aflarea informaţiilor cerute, în special pentru identificarea entităţilor publice sau private la care debitorul are deschise conturi sau depozite bancare, plasamente de valori mobiliare, este acţionar ori asociat sau, după caz, deţine titluri de stat, bonuri de tezaur şi alte titluri de valoare susceptibile de urmărire silită.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este întemeiată, în principal,  pentru următoarele considerente:

Curtea reține că Avocatul Poporului a invocat, în primul rând, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie care consacră principiul respectării obligatorii a legilor.
În acest sens, Curtea constată că, pentru a putea fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita.

Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate sunt neclare şi lipsite de previzibilitate.

Acestea sunt neclare, întrucât creează falsa impresie că Ministerul Public s-ar putea afla sub controlul executorului judecătoresc în faza executării silite a unui proces.
Este adevărat că, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, dar dispoziţiile legale criticate transferă în sarcina procurorului atribuţii în domeniul executării silite, prin efectuarea, la cererea executorului judecătoresc, a unor demersuri concrete, ceea ce duce la instituirea unor raporturi de subordonare între executorul judecătoresc, pe de o parte, şi procuror, pe de altă parte.
Curtea reţine că legiuitorul poate institui diverse mecanisme care să presupună şi implicarea organelor de cercetare penală, în condiţiile în care Ministerului Public i s-ar putea adresa, în faza executării silite, o solicitare pentru a obţine informaţiile dorite. Aceste mecanisme trebuie, însă, să prevadă posibilitatea procurorului de a aprecia asupra necesităţii intervenţiei sale, în raport cu interesele generale ale societăţii, necesitatea apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Curtea constată că aceste mecanisme ar putea interveni numai în cazuri strict determinate şi numai după epuizarea de către executorul judecătoresc a tuturor mijloacelor juridice prevăzute de lege, în vederea punerii în executare a titlurilor executorii.

Curtea mai reține că dispoziţiile legale sunt lipsite şi de previzibilitate, întrucât ele nu reglementează mijloacele procedurale pe care Ministerul Public le are la îndemână în vederea îndeplinirii demersului prevăzut de lege, nu prevăd actele şi măsurile procesuale pe care procurorul le poate dispune în acest sens, nu stabilesc modul de contestare a măsurilor dispuse şi nu precizează în sarcina cărui parchet din cadrul Ministerului Public revine competenţa îndeplinirii măsurii.
De asemenea, Curtea remarcă faptul că dispoziţiile legale criticate nu sunt însoţite de prevederi legale (care se pot regăsi şi într-un act normativ separat) care să aloce resursele umane şi materiale de natură să asigure aplicarea în mod eficient a măsurilor legale.

În aceste condiţii, Curtea constată încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din Constituție.

Pntru considerentele expuse, Curtea admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 659 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate