Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Tribunalul București. Însuşirea fără drept a calităţii de autor al unei opere
17.01.2014 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

DOSAR NR. 24334/3/2010

 

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A II-A PENALĂ

Sentinţa penală nr. 373

Şedinţa publică din data de 29.04.2011

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: JDERU CLAUDIA

GREFIER: SÎRBOIU LAURA 

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de procuror STAICU MARILENA.
Pe rol pronunţarea în cauza penală de faţă, privind pe inculpatul S.G., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere, prev. de art. 141 teza I din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.

Dezbaterile au avut loc la termenul de judecată din data de 19 aprilie 2011, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen de judecată, parte integrantă a prezentei sentinţe, dată la care instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 22 aprilie 2011 şi, apoi, pentru astăzi 29 aprilie 2011, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică întocmit la data de 3 mai 2010 în dosarul de urmărire penală nr……./2009 a fost pusă în mişcarea acţiunea penală şi s-a dispus trimiterea în judecată în libertate a inculpatului S.G. pentru săvârşirea infracţiunii de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere, prevăzute de art. 141 teza I din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Totodată, în temeiul art. 38 şi al art. 45 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 42 C.p.p. s-a disupus disjungerea cauzei faţă de S.C. A.H. S.R.L., C.R. şi continuarea cercetărilor faţă de aceştia pentru instigare la plagiat, prev. de art. 25 C.p. rap la art. 141 teza I din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, constând în aceea că l-au determinat pe inculpatul S.G. să-şi însuşească fără drept calitatea de autor al unei opere create de un alt autor.

În cuprinsul actului de sesizare a instanţei s-au reţinut următoarele:

La data de …. Fundaţia Culturală I. E., prin reprezentatul său legal, A.P., a formulat un denunţ penal, prin care semnala săvârşirea unei fapte de plagiat. În concret, în cuprinsul denunţului se semnalează faptul că traducerea din limba rusă în limba română a lucrării „Memorii” a scriitorului L.T., efectuată de traducătorul G.S., editată, publicată şi distribuită de către S.C. „A. H.” S.R.L., nu reprezintă o operă de creaţie intelectuală originală, ci traducătorul G.S. şi-a însuşit în mod ilicit o traducere anterioară a aceleiaşi opere efectuată de traducător sub denumirea de ”Jurnal”. În plus, în conţinutul sesizării se mai arată că la sfârşitul verii anului 2008 un angajat al Editurii A. H. a contactat-o telefonic pe doamna …….., căreia i-a propus cesiunea drepturilor de autor privitoare la traducerea din limba rusă în limba română a lucrării „Jurnal” – L.T., însă aceasta a explicat că nu poate da curs unei asemene propuneri, întrucât drepturile de autor ce poartă asupra traducerii în cauză au fost deja cedate Fundaţiei Culturale I.E..

În continuare, Editura A. H. i-a propus doamnei A.P., reprezentatul legal al Fundaţiei Culturale I.E., transmiterea drepturilor de autor privitoare la traducerea lucrării ”Jurnal”, însă propunerea a fost declinată pentru motivul că, la rândul său, Fundaţia Culturală I.E. intenţiona ca în anul 2010, an în care se celebrează centenarul morţii scriitorului L.T., să publice lucrarea ”Jurnal” în traducere în prestigioasa colecţie „100 Capodopere”. La câteva luni după aceste discuţii, la Târgul de Carte G. din luna noiembrie 2008, Editura A. H. a lansat pe piaţă lucrarea „Memorii” a scriitorului L.T. în traducerea realizată de domnul G.S..

Pentru verificarea aspectelor cuprinse în conţinutul sesizării organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare au solicitat specialiştilor din cadrul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice având ca obiect examinarea comparativă a lucrării în litigiu cu denumirea „Memorii” – L.T., în două volume, în traducerea domnului G.S., editată de Editura A. H. şi apărută în Colecţia Adevărul în cursul anului 2008 şi a lucrării „Jurnal” – L.T., apărută la Editura Fundaţiei Culturale I.E. în 2005.

Raportul de constatare stabileşte în concluziile sale la punctul 1) că deşi ”între cele două lucrări nu există o identitate perfectă, diferenţele constatate în lucrarea ”Memorii” faţă de lucrarea ”Jurnal” sunt minore, nu schimbă în mod semnificativ traducerea, nu au conotaţiile unui aport intelectual deosebit şi nu constituie trăsături definitorii ale notei personale, ale ”amprentei” autorului (traducătorului)” La punctul 3) al concluziilor din acelaşi raport se arată că prin raportare la opera ”Jurnal”, lucrarea ”Memorii” în traducerea efectuată de G.S. apărută la Editura A. H. în anul 2008 constituie o reproducere integrală a primei lucrări în ceea ce priveşte conţinutul traducerii.

În aceste condiţii prin rezoluţia din 29 aprilie 2009 ora 09.00 organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare au dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracţiunea de reproducere fără drept a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe precum şi pentru infracţiunea de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere, prev. de art. 140 alin. 1 lit. a) şi art. 141 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Prin rezoluţia nr. 697/P/2009 din 29 aprilie 2009 ora 10.00 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a confirmat numai parţial începerea urmăririi penale in rem şi anume doar sub aspectul infracţiunii de reproducere fără drept a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe prev. de art. 140 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.

În continuarea cercetărilor s-a stabilit că lucrarea ”Jurnal” – L.T. a fost tradusă din limba rusă în limba română şi a apărut până în prezent în trei ediţii şi anume: prima ediţie apărută la Editura U. în 1975 şi 1976; ediţia a II-a apărută în două volume la Editura E. în 2000 şi ediţia a treia apărută în două volume la Editura Fundaţiei Culturale I.E. în 2005.

La începutul anilor 70 …… şi …. acesteia …… au fost solicitaţi de Editura U. să participe la redactarea unei lucrări care să fie constituită dintr-o selecţie de texte din lucrarea în limba rusă ”Jurnal” (Dnevnik în ruseşte) a scriitorului L.T., textele selectate urmând a fi traduse în limba română. În realizarea acestui proiect literar şi pentru a beneficia de o prezentare cât mai fidelă a lucrării originale a scriitorului L.T. s-a optat pentru ediţia lucrării ”Jurnal” în … volume ce face parte din ediţia jubiliară ”Opere complete” în … de volume, M.-L. publicate în perioada 1928-1958. Întrucât lucrarea originală în limba rusă nu se găsea pe teritoriul României a fost solicitată cu titlul de împrumut de la B.C.L. din M., care a trimis în ţară un număr de … volume din ediţia jubiliară amintită reprezentând lucrarea ”Jurnal” (Dnevnik în ruseşte), mai precis volumele de la … inclusiv până la …. inclusiv, apărute în perioada 1934-1958.

În decurs de mai mulți ani traducătorii au desfăşurat o intensă muncă de analiză, selecţie şi traducere a textelor din limba rusă în limba română iar la finalul acestei perioade a fost publicată la Editura Univers, în două volume (în 1975 şi în 1976), lucrarea ”Jurnal” – L.T. în traducerea …… şi studiul introductiv, tabelul cronologic, indicii de nume şi notele semnate de …….

După apariţia lucrării ”Jurnal” în limba română,volumele în limba rusă reprezentând lucrarea integrală ”Jurnal” – L.T. au fost restituite bibliotecii din M.

De la data apariţie primei ediţii din 1975-1976 şi până în prezent lucrarea ”Jurnal” a mai apărut în două ediţii, în 2000 la Editura E. şi în 2005 la Editura Fundaţiei Culturale I.E. Din anul 2005 drepturile de utilizare a traducerii lucrării ”Jurnal” erau deţinute de Fundaţia Culturală I.E.

Pentru a elimina orice dubiu cu privire la existenţa sau inexistenţa unei fapte de plagiat în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize comparative de către specialişti din cadrul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, care de această dată au avut la dispoziţie toate cele trei ediţii ale lucrării ”Jurnal”. În concluziile raportului de expertiză care conţine şi un număr de anexe, transmis organelor de cercetare penală în 2010, rezultă în afară de orice dubiu că traducerea din lucrarea ”Memorii” nu reprezintă o operă de creaţie intelectuală originală ci este un plagiat, o însuşire ilicită a traducerii ce se regăseşte în lucrarea ”Jurnal”. Astfel, la punctul 1) al concluziilor raportului de expertiză se arată că din analiza comparativă vizuală, pagină cu pagină, a conţinutului traducerii cuprins în materialele supuse expertizării s-a constatat că lucrarea ”MEMORII” – L.T., în traducerea lui G.S., editată de Editura H. şi apărută în Colecţia A. în cursul anului 2008 nu este o operă originală, autentică, fiind practic identică cu lucrarea ”JURNAL” – autor L.T., publicată de Editura Fundaţiei Culturale I.E. în anul 2005.

Identitatea constatată de expert între lucrarea în litigiu ”MEMORII” şi lucrarea autentică ”JURNAL” priveşte atât traducerea în conţinutul său însă identitatea poartă şi asupra unor elemente de structură şi selecţie care fac imposibilă posibilitatea existenţei unei coincidenţe. În ceea ce priveşte conţinutul traducerii expertul menţionează la punctul 2) al concluziilor că ”între cele două lucrări: ”JURNAL”, în toate ediţiile, pe de o parte, respectiv ”MEMORII” pe de altă parte, există sub aspectul textelor o identitate aproape perfectă, diferenţele constatate fiind minore şi nesemnificative sub aspectul originalităţii creaţiei din cea de a doua lucrare. Aceste diferenţe nu constituie trăsături definitorii ale notei personale ale traducătorului (în speţă ale lui G.S.) şi nu au valoarea unei contribuţii intelectuale cu valenţe literare.”

Identitatea este însă perfectă în ceea ce priveşte structura lucrării cât şi selecţiile de texte, care poartă asupra aceloraşi ani, aceloraşi date calendaristice ale aceluiaşi an şi aceloraşi fragmente extrase din conţinutul întregului text care reprezintă însemnările unei zile. Având în vedere că lucrarea originală în limba rusă conţine … volume, însumând aproximativ … de pagini, probabilitatea ca traducătorii să selecteze în mod independent aceleaşi texte, de la aceleaşi date şi din aceiaşi ani este exclusă. În plus, lucrarea ”MEMORII” nu conţine nici măcar un singur text care să nu se regăsească în conţinutul lucrării ”JURNAL”. Explicaţiile şi argumentele pe care acestea se întemeiază sunt prezentate pe larg în conţinutul raportului de expertiză şi în anexele ataşate acestuia.

După efectuarea expertizei, lucrarea ”Jurnal” – L.T., în … volume, în traducerea realizată de autorii …….., apărută la Editura U. în 1975 (vol. …) şi 1976 (vol. …) – reprezentând prima ediţie a lucrării, a fost restituită Bibliotecii A.R., care a avut amabilitatea să o pună la dispoziţia organelor de urmărire penală pentru efectuarea analizei comparative.

În vederea stabilirii împrejurărilor în care domnul G.S. a efectuat traducerea lucrării ”Memorii” au fost solicitate SC A.H. SRL datele de identitate şi de contact ale traducătorului G.S. precum şi informaţii privitoare la condiţiile în care a fost efectuată traducerea lucrării în cauză, la editare, tipărire şi tiraj, ocazie cu care s-a stabilit că numele de G.S. este în realitate un pseudonim literar care aparţine scriitorului G. S.

De asemenea, SC A. H. SRL, a transmis organelor de urmărire penală o copie a unui contract de prestări servicii de traducere, din 2008, încheiat între SC A.H. SRL în calitate de beneficiar şi traducătorul G.S. cu pseudonimul literar G.S., prin care traducătorul se obliga să efectueze traducerea lucrării ”Memorii” a scriitorului L.T. pentru suma de … RO, în termen de … zile, iar beneficiarul se obliga să pună la dispoziţia traducătorului opera în limba rusă pentru efectuarea traducerii.

Prin ordonanţa nr. 780/P/2009 din 14 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică în cauză s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a început urmărirea penală in rem din fapta de reproducere fără drept a unei opere prev. art. 140 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 8/1996 în fapta de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere prev. de art. 141 teza I din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. De asemene, prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus începerea urmăririi penale in personam faţă de învinuitul G.S. Schimbarea încadrării juridice s-a întemeiat pe faptul că existenţa infracţiunii de reproducere fără drept a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe presupune sub aspectul elementului material realizarea mai multor copii ale unei opere, multiplicarea acesteia în mai multe exemplare fără acordul titularului, fiind respectată integritatea operei sub aspectul conţinutului cât şi paternitatea acestei în ceea ce priveşte atribuirea ei autorului care a creat-o. Or, în cazul de faţă, fapta cercetată priveşte însuşirea de către învinuitul G.S. a operei unui autor – traducerea lucrării ”Jurnal” efectuată de autorul J.I. – şi prezentarea acestei opere ca fiind propria sa creaţie intelectuală în cadrul lucrării ”Memorii”, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de însuşire fără drept a unei opere, prev. de art. 141 teza I din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.

Prin declaraţiile date în cauză partea vătămată şi martorul au confirmat faptul că în cursul verii anului 2008, probabil luna iulie sau august, au fost contactate telefonic de o persoană angajată a Editurii A.H., aceasta fiind identificată pe parcursul cercetărilor în persoana martorului ….., care a solicitat achiziţionarea drepturilor de autor privitoare la traducerea lucrării ”Jurnal”- L.T., însă propunerea a fost refuzată. La rândul său, martorul ….. confirmă existenţa şi conţinutul discuţiilor telefonice purtate cu partea vătămată …… şi martorul …… astfel cum au fost prezentate de acestea.

Fiind audiat în cauză, inculpatul S.G. a recunoscut comiterea faptei de plagiat arătând că şi-a însuşit fără drept calitatea de autor al traducerii din lucrarea ”Jurnal” – L.T. efectuată de ……. Învinuitul a arătat că se află în raporturi de colaborare cu Editura A.H. încă de la înfiinţarea acesteia iar activităţile desfăşurate în concret au fost de coordonator de ediţii şi redactor de carte participând astfel la editarea operelor unor importanţi scriitori. În cursul verii anului 2008 a fost înştiinţat de …… – …… al Diviziei de Carte, că urmează să aibă un volum mare de lucru pentru ca editura să poată scoate pe piaţă unele titluri noi cu ocazia Târgului de Carte G. din luna noiembrie 2008. În acest sens inculpatul relatează că a primit pe e-mail din redacţia editurii mai multe foldere conţinând texte în limba română reprezentând traducerea unei lucrări a scriitorului L.T., texte pe care directorul executiv al Diviziei de Carte …… i-a cerut să le ”prelucreze” sugerând astfel comiterea unui plagiat. Întrucât prima reacţie a inculpatului a fost să refuze o asemenea solicitare …… i-a cerut acestuia să aibă o discuţie cu directorul general al SC A.H. SRL – C.R. pe această temă. Întâlnirea cu C.R. a avut loc după câteva zile şi în cadrul discuţiilor purtate acesta i-a explicat inculpatului S.G. că drepturile de autor asupra traducerii în cauză sunt în curs de achiziţie dar că preventiv, pentru ipoteza în care acest lucru nu se va reuşi şi pentru a nu pierde termenul de lansare de la Târgul de Carte G., i-a cerut să facă unele transformări pe textul traducerii respective în sensul efectuării unor modificări sinonimice la începutul şi la sfârşitul lucrării precum şi la începutul şi sfârşitul fiecărui capitol. Raţiunea acestor modificări, lesne de înţeles, a fost aceea de a crea unele elemente de diferenţiere între traducerea autentică a autorului şi lucrarea reprezentând plagiatul pentru a se putea încerca susţinerea că cele două lucrări nu sunt identice.

În continuare inculpatul G.S., conform declaraţiei sale, a primit asigurări de la C.R. că drepturile de autor ale traducerii vor fi achiziţionate dar i s-a sugerat în acelaşi timp că dacă nu efectuează modificările cerute colaborarea sa cu SC A. H. SRL va înceta. În consecinţă, inculpatul a procedat la efectuarea modificărilor solicitate şi după ce le-a transmis pe e-mail redacţiei editurii a fost chemat pentru semnarea unui contract în temeiul căruia să poată fi plătit pentru munca prestată. Cu această ocazie a constatat că era vorba de un contract de traducere în care el avea calitatea de traducător a lucrării în conţinutul căreia efectuase modificările solicitate. A acceptat semnarea contractului şi publicarea lucrării ”Memorii” ca fiind o traducere realizată de inculpat cu precizarea că a refuzat ca pe lucrare să apară numele său ci a propus ca aceasta să poarte pseudonimul său literar G.S. După apariţia publică a scandalului la începutul anului 2009, privind plagierea traducerii efectuată de …….., în care era implicată şi Editura A. H., SC A.H. SRL a încetat colaborarea cu inculpatul S.G..

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: contractul nr. …/….2005 de achiziţionare a drepturilor de autor ale traducerii lucrării ”Jurnal” efectuată de …….. (fila …); raportul de constatare tehnico-ştiinţifică al … nr. …/….2009 (fila …); corespondenţa cu Biblioteca A.R. (fila …); corespondenţa cu Biblioteca N. a R. (fila …); corespondenţă cu Ambasada Federaţiei R. la B. (fila …); declaraţia părţii vătămate …. (fila …); declaraţia martorului …… ( fila …); declaraţia martorului …… (fila …); declaraţia martorului ……. (fila …); declaraţia inculpatului S.G. (fila …); raportul de expertiză al … nr. …/….2009 + … anexe + … (…) DVD (volumul …) şi corespondenţa cu SC A. H. SRL (volumul …).

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 17 mai 2010 sub nr. 24334/3/2010, în cursul cercetării judecătoreşti fiind audiată partea vătămată potrivit disp. art. 326 C.p.p. declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei (fila …) şi, sub prestare de jurământ, potrivit art. 327 C.p.p. martorul ……, declaraţia sa fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei (fila …). Totodată s-a făcut aplicarea disp. art. 329 C.p.p. în ceea ce priveşte depoziţia martorului ……..

Analizând coroborat materialul probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, instanţa constată faptul că situaţia de fapt reţinută în cuprinsul actului de sesizare a instanţei corespunde realităţii, ea fiind relevată de: contractul nr. …/….2005 de achiziţionare a drepturilor de autor ale traducerii lucrării ”Jurnal” efectuată de …….. (fila … d.u.p.); raportul de constatare tehnico-ştiinţifică al … nr. …/….2009 (fila … d.u.p.); corespondenţa cu B.A.R. (fila … d.u.p.); corespondenţa cu Biblioteca N. a R. (fila … d.u.p.); corespondenţa cu Ambasada F. R. la B. (fila … d.u.p.); declaraţia părţii vătămate …. (fila … d.u.p.); declaraţia martorului …… (fila … d.u.p.); declaraţia martorului …… (fila … d.u.p.); declaraţia martorului ……. (fila … d.u.p.); declaraţia inculpatului S.G. (fila … d.u.p.); raportul de expertiză al ORDA nr. …/….2009 + … anexe + … (…) DVD (volumul …) şi corespondenţa cu SC A. H. SRL (volumul …) declaraţia părţii vătămate …….. (fila …) şi declaraţia martorului …… (fila …).

În drept, fapta inculpatului S.G., pseudonim literar G.S., constând în însuşirea în mod ilicit a unei traduceri anterioare din limba rusă în limba română a operei ”Jurnal” – L.T. efectuată de partea vătămată, traducătorul …….., prin prezentarea acestei traduceri ca fiind propria sa operă de creaţie intelectuală în lucrarea ”Memorii” sub pseudonimul „G.S.”, editată, tipărită şi publicată de Editura A. H., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere prev. de art. 141 teza 1 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe.

Într-adevăr potrivit art. 8 alin 1. lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe traducerile sunt considerate opere derivate, adică opere a căror creaţie s-a realizat plecând de la una sau mai multe opere preexistente, sunt recunoscute ca opere distincte de creaţie intelectuală şi pe cale de consecinţă traducătorului, ca oricărui alt autor al unei opere de creaţie intelectuală, îi sunt recunoscute cele două categorii de drepturi stabilite de Legea nr. 8/1996, respectiv drepturile morale (art. 10) şi drepturile patrimoniale (art. 13).

În categoria drepturilor morale se regăseşte şi dreptul autorului unei opere de creaţie intelectuală de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei, cu alte cuvinte de a revendica paternitatea asupra unei opere. Astfel potrivit art. 10 lit. b) din Legea nr. 8/1996 ”autorul unei opere are următoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică; b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al operei; c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţă publică; d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa; e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare, prejudiciaţi prin exercitarea retractării”.

Protecţia juridică a dreptului de paternitate asupra operei, recunoscut autorului şi consacrat în art. 10 din Legea nr. 8/1996, se asigură inclusiv pe cale penală întrucât fapta prin care se încalcă acest drept este considerată infracţiune şi sancţionată ca atare de art. 141 teza I din Legea nr. 8/1996.

Astfel potrivit art. 141 din Legea nr. 8/1996 ”constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amendă de la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunoştinţă publică o operă sub un alt nume decât acela decis de autor”.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 141 din Legea nr. 8/1996, instanţa reţine că elementul material constă în acţiunea de a-şi însuşi în mod ilicit calitatea de autor al unei traduceri anterioare din limba rusă în limba română a operei ”Jurnal” – L.T. efectuată de partea vătămată, traducătorul ………

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 19 alin 1. pct. 1 lit. a Cod penal, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.

Instanţa va înlătura susţinerea inculpatului, prin apărător ales potrivit căreia s-a aflat în eroare de fapt cu privire la activitatea desfăşurată întrucât chiar potrivit declaraţiilor acestuia directorul executiv al Diviziei de Carte, ……, i-a trimis pe e-mail mai multe foldere conţinând texte în limba română reprezentând traducerea unei lucrări a scriitorului L.T., texte pe care i-a cerut să le ”prelucreze” sugerând astfel comiterea unui plagiat. Întrucât prima reacţie a inculpatului a fost să refuze o asemenea solicitare …… i-a cerut acestuia să aibă o discuţie cu directorul general al SC A.H. SRL, C.R. şi, dând curs acestei solicitări, i s-a cerut să facă unele transformări pe textul traducerii respective în sensul efectuării unor modificări sinonimice la începutul şi la sfârşitul lucrării precum şi la începutul şi sfârşitul fiecărui capitol pentru a crea unele elemente de diferenţiere între traducerea autentică a autorului …… şi lucrarea reprezentând plagiatul pentru a se putea încerca susţinerea că cele două lucrări nu sunt identice.

În consecinţă, inculpatul a procedat la efectuarea modificărilor solicitate şi după ce le-a transmis pe e-mail redacţiei editurii a fost chemat pentru semnarea unui contract în temeiul căruia să poată fi plătit pentru munca prestată. Cu această ocazie a constatat că era vorba de un contract de traducere în care el avea calitatea de traducător a lucrării în conţinutul căreia efectuase modificările solicitate. A acceptat semnarea contractului şi publicarea lucrării ”Memorii” ca fiind o traducere realizată de inculpat cu precizarea că a refuzat ca pe lucrare să apară numele său ci a propus ca aceasta să poarte pseudonimul său literar G.S..

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 52 Cod penal, precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În concret, instanţa constată că fapta inculpatului prezintă un pericol social concret mediu faţă de amploarea lucrării în privinţa căreia a pretins în mod ilicit recunoaşterea dreptului de paternitate ţinându-se totodată cont de lipsa antecedentelor penale şi de atitudinea constant sinceră şi cooperantă a inculpatului, motiv pentru care în baza art. 141 teza 1 din Legea nr. 8/1996 va condamna pe inculpatul S.G. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere, cuantum apreciat de instanţă ca fiind de natură a asigura îndeplinirea funcţiilor de constrângere, reeducare, exemplaritate şi eliminare ale pedepsei.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C.p., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2  şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a apreciat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

În plus faţă de jurisprudenţa Curţii în materie, instanţa va avea în vedere şi  decizia nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi s-a stabilit că ”dispoziţiile art. 71 C.p. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – C.p. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.p.”.

Astfel, natura faptei săvârşite determină instanţa a aprecia că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporţională şi justificată, motiv pentru care, în baza art. 71 C.p. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a , C.p., pedeapsă accesorie aplicată alăturat pedepsei principale aplicate în cauză.

Cu privire la individualizarea judiciară a modului de executare a pedepsei, instanţa reţine dispoziţiile art. 81 C.p., conform cărora se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amendă; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni; se apreciază de instanţă că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

Instanţa consideră că în prezenta cauză sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de legiuitor, condamnarea prin prezenta sentinţă fiind de 1 an închisoare şi  inculpatul neavând antecedente penale, astfel încât instanţa are convingerea că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate.

În baza art. 81 C.p., va suspenda condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 82 C.p.

În baza art. 395 C.p.p. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C.p., a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 al. 5 C.p. va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, instanţa constată faptul că în cursul urmăririi penale partea vătămată …….. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 Euro reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul suferit prin comiterea faptei. De asemenea se constată faptul că la termenul de judecată din data de 5 octombrie 2010, anterior citirii actului de sesizare, partea civilă …. a solicitata introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a Editurii A.H. S.R.L. iar la termenul de judecată din data de 12 aprilie 2011, partea responsabilă civilmente a depus în şedinţă publică declaraţia părţii vătămate autentificată sub nr…./….2011 de B.N.P. I.P.T. prin care aceasta a învederat că renunţă la dreptul pretins judecăţii în dosarul nr. 24334/3/2010 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Penală.

Faţă de această manifestare de voinţă, instanţa va lua act că partea civilă …… a revenit asupra constituirii de parte civilă în procesul penal împotriva inculpatului şi părţii responsabile civilmente S.C. A.H. S.R.L.

În privinţa situaţiei tirajului lucrării în litigiu ”Memorii” – L.T. în traducerea lui G.S. ( S.G.) aceasta a fost tipărit în 1.640 de exemplare din care mai există efectiv în depozitul societăţii situat în …….. un număr de 1.034 exemplare.

Având în vedere că acestea reprezintă bunuri care au fost produse prin săvârşirea faptei de plagiat instanţa urmează să dispună confiscarea acestora în temeiul art. 118 al.1 lit. a) C.p.

În baza art. 191 al. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 25.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE: 

În baza art. 141 teza 1 din Legea nr. 8/1996 condamnă pe inculpatul S.G., fiul lui … …… la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de însuşire fără drept a calităţii de autor al unei opere

În baza art. 71 C.p. şi art. 3 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, C.p.

În baza art. 81 C.p. suspendă condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.p.

În baza art. 359 C.p.p. atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C.p., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 al. 5 C.p. suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Ia act că partea civilă …… a revenit asupra constituirii de parte civilă în procesul penal împotriva inculpatului şi părţii responsabile civilmente S.C. A.H. S.R.L.

În baza art. 118 lit. a C.p. dispune confiscarea a 1034 exemplare ale lucrării ”Memorii”, L.T. în traducerea lui G.S., bunuri produse prin săvârşirea faptei.

În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 25.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu apel în termen de 10 zile de la pronunţare pentru Ministerul Public şi de la comunicare pentru părţi.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 29 aprilie 2011.

PREŞEDINTE                                                              GREFIER
CLAUDIA JDERU                                                        LAURA SÎRBOIU

*Soluționat de Curtea de Apel București, Secția I Penală, Dosarul nr. 24334/3/2010



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.