Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

RIL admis. Încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă
17.01.2014 | Andrei PAP

Secţiuni: Drept penal, Recurs în interesul legii
JURIDICE - In Law We Trust

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2014 a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 17 din 18 noiembrie 2013 (Decizia 17/2013) privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Ministerul Public asupra Sesizării nr. 1.595/I/A/22 din 17 mai 2013 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bacău, vizând problema de drept: „încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă”.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la ”încadrarea juridică a faptei persoanei fizice, care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitate de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă”.

2. Optica jurisprudenţială

Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional cu privire la interpretarea şi aplicarea art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi art. 270 alin. (3) din Codul vamal, respectiv încadrarea juridică a faptei persoanei fizice care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitatea de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă, a fost relevată o practică neunitară. Astfel:
a) într-o orientare, instanţele au reţinut un concurs de infracţiuni în structura căruia au intrat:
– infracţiunile prevăzute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal şi art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal;
– art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005;
– art. 270 alin. (3) din Codul vamal, art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.
b) într-o altă orientare, instanţele au reţinut o singură infracţiune, după cum urmează:
– art. 270 alin. (3) din Codul vamal;
– art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal;
– art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

3. Opinia Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bacău

Soluţia propusă de autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău este în sensul că în cazul deţinerii în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile nemarcate fiscal peste limita prevăzută de lege, produse pentru care accizele nu au fost plătite şi care provin din contrabandă, pe lângă infracţiunea de evaziune fiscală trebuie reţinută infracţiunea prevăzută de art. 296 ind. 1 din Codul fiscal, precum şi infracţiunea de contrabandă.

Argumente invocate:
Prin simpla deţinere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile pentru care accizele n-au fost percepute conform legii, devine exigibilă obligaţia de plată, iar prin nedeclararea acestora organelor fiscale se realizează o ascundere a bunului taxabil în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, fiind întrunite astfel elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, pentru că orice persoană fizică sau juridică poate fi subiect activ al infracţiunii de evaziune fiscală în situaţia în care deţine în afara antrepozitului fiscal produse accizabile şi nu face dovada că pentru acele produse s-au plătit accizele către statul îndreptăţit.

Dacă produsele accizabile deţinute în afara antrepozitului fiscal sunt nemarcate, marcate necorespunzător ori cu marcaje false şi depăşesc limitele stabilite de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, evaziunea fiscală va intra în concurs cu infracţiunea prevăzută de acest din urmă text de lege.

Originea ilicită a bunului dobândit în mod fraudulos nu justifică sustragerea acestuia de la impunere. Edificatoare în acest sens sunt dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (Codul de procedură fiscală), conform cărora veniturile, alte beneficii şi valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent dacă sunt obţinute din activităţi ce îndeplinesc sau nu cerinţele altor dispoziţii legale.

Comparând conţinutul constitutiv al infracţiunii de evaziune fiscală în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, constând în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, precum şi conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, se constată că deţinerea în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile nemarcate fiscal, peste limitele prevăzute de lege, reprezintă unul dintre mijloacele frauduloase de realizare a laturii obiective a evaziunii fiscale, care constituie prin ea însăşi o infracţiune distinctă, astfel încât nu poate fi absorbită în conţinutul infracţiunii de evaziune fiscală.

Nici infracţiunea de evaziune fiscală nu poate fi absorbită în infracţiunea prevăzută de Codul fiscal, întrucât în conţinutul acestei din urmă infracţiuni legiuitorul nu prevede expres cerinţa scopului sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Astfel, sunt incidente dispoziţiile art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, dacă produsele accizabile deţinute în afara antrepozitului fiscal nu sunt marcate corespunzător şi în situaţia în care accizele au fost percepute conform legii, făptuitorul neurmărind o sustragere de la plata acestora. Aceasta pentru că produsele accizabile, respectiv produsele alcoolice, tutunul prelucrat, sunt supuse unui regim special, constând în obligaţia de marcare a acestora, conform art. 206 ind. 61 şi următoarele din Codul fiscal, iar pentru asigurarea respectării acestui regim special, legiuitorul a instituit sancţiuni specifice, inclusiv de natură penală.

Pe de altă parte, a considera că infracţiunea prevăzută de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal absoarbe în conţinutul acesteia infracţiunea de evaziune fiscală ar însemna că aceeaşi soluţie să fie reţinută şi în cazul contravenţiei prevăzute de art. 221 ind. 3 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, singura deosebire dintre conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi cel al contravenţiei prevăzute de art. 221 ind. 3 alin. (2) din Codul fiscal fiind numărul şi cantitatea de produse accizabile nemarcate fiscal deţinute în afara antrepozitului fiscal. Or, o asemenea soluţie ar fi inacceptabilă, permiţând să rămână nesancţionate din punct de vedere penal persoane care ascund bunul ori sursa impozabilă sau taxabilă, deşi acţionează în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Referitor la infracţiunea de contrabandă, Codul vamal nu mai prevede, aşa cum se preciza în vechiul Cod vamal la art. 182, că, în cazul în care trecerea peste frontieră a unor anumite mărfuri sau bunuri constituie infracţiuni cuprinse în alte legi, fapta se pedepseşte în condiţiile şi cu sancţiunile prevăzute în acele legi, dacă sunt mai aspre.

Din moment ce art. 278 din Codul vamal se limitează la a preciza că dispoziţiile secţiunii care cuprinde infracţiunile la regimul vamal se completează cu prevederile Codului penal al României, precum şi cu dispoziţiile penale prevăzute în alte legi speciale demonstrează că legiuitorul a promovat soluţia concursului de infracţiuni pentru cazurile în care anterior se recunoaşte doar un concurs de texte.

4. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Soluţia propusă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul orientării jurisprudenţiale potrivit căreia încadrarea juridică a faptei persoanei fizice care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitatea de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă este cea a unui concurs ideal între infracţiunea prevăzută de art. 296  ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi art. 270 alin. (3) din Codul vamal.

Argumente invocate:
În momentul introducerii, chiar ilegale, pe teritoriul României de produse (bunuri sau mărfuri) accizabile care, totodată, trebuie supuse unui regim vamal, se nasc în persoana autorului faptei două obligaţii fiscale, respectiv datoria vamală şi acciza. Acestea sunt, de altfel, expresii ale valorilor sociale ocrotite prin cele două legi speciale, Codul fiscal şi Codul vamal, inclusiv prin norme cu caracter penal.
Încălcarea acestor valori sociale prin săvârşirea unor fapte care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, respectiv de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, ţinând seama şi de caracterul de legi speciale al acestor acte normative este argumentul pentru reţinerea celor două infracţiuni în concurs ideal.

În consecinţă, pledează pentru reţinerea concursului ideal de infracţiuni valorile sociale diferite ocrotite prin cele două legi cu caracter special (regimul fiscal şi cel vamal), absenţa unităţii de interes juridic protejat.

Acestea sunt, totodată, şi argumente care exclud un raport de absorbţie între cele două infracţiuni, în oricare dintre variante (a infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal în infracţiunea prevăzută de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi invers). La aceste argumente se adaugă şi faptul că, in abstracto, oricare dintre infracţiunile menţionate se poate consuma fără absorbţia celeilalte datorită elementelor de diferenţă situate la nivelul obiectului material (cel al infracţiunii de contrabandă, deşi îl include pe cel al infracţiunii prevăzute de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, este mai larg decât acesta, nefiind circumscris exclusiv produselor accizabile, ci tuturor bunurilor sau mărfurilor care trebuie supuse unui regim vamal; al premisei ataşate acestui obiect – în cazul contrabandei, acela de a proveni din aceasta şi care nu este necesar în cazul infracţiunilor reglementate de Codul fiscal), al subiectului activ care, în cazul infracţiunii de contrabandă, este supus condiţiei de a cunoaşte provenienţa ilicită a bunurilor sau mărfurilor, condiţie indiferentă în cazul infracţiunilor reglementate de Codul fiscal.

Reţinând în concurs ideal infracţiunea prevăzută de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi art. 270 alin. (3) din Codul vamal, autorul, condamnat sub această încadrare juridică, va fi obligat şi la plata accizei şi datoriei vamale, obligaţii care îi incumbă şi care sunt exigibile astfel cum s-a arătat în cele ce preced.

Faptul recuperării sumelor ce reprezintă obiectul obligaţiei fiscale (acciză), respectiv vamale exclude posibilitatea reţinerii, în concurs, şi a infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Această infracţiune incriminează ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile dacă s-a realizat în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Conform art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005, obligaţiile fiscale sunt cele prevăzute exclusiv de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, printre acestea regăsindu-se şi acciza (art. 2 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal).

Or, sustragerea de Ia plata accizei, prin ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabile, se realizează într-o manieră particulară prin săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal.

Într-adevăr, această infracţiune este o modalitate faptică de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (deţinerea în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile, pentru care accizele nu au fost percepute conform legii, fapt care face exigibilă obligaţia de plată a accizei, reprezintă o ascundere a bunului taxabil în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale), însă ea a fost reglementată distinct printr-o normă cu caracter special care va exclude de la aplicare norma cu caracter general, respectiv art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Reţinerea ambelor infracţiuni, atât a art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cât şi a art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 ar avea caracter redundant, ilustrând un concurs de calificări sau de texte care se rezolvă prin aplicarea principiului specialia generalibus derogant.

Astfel, opinia transmisă Înaltei Curţi arată că ”încadrarea juridică a faptei persoanei fizice care deţine în afara antrepozitului fiscal (deşi nu are calitatea de antrepozitar autorizat), peste limitele prevăzute de lege, produse accizabile nemarcate şi care provin din contrabandă”, este cea a unui concurs ideal între infracţiunea prevăzută de art. 296 ind. 1 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal şi art. 270 alin. (3) din Codul vamal.

5. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
”Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bacău şi, în consecinţă, stabileşte că:
Fapta de a deţine în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limitele prevăzute de lege, cunoscând că acestea provin din contrabandă, constituie infracţiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României”.

Andrei PAP

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti