Secţiuni » Interviuri
Interviuri
Women in Law
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Interviuri SELECTED

Interviu Ștefan Naubauer. Despre propunerile de modificare și completare a legii avocaților

20 ianuarie 2014 | Alina MATEI

SBAlina Matei: Mulțumim că ați acceptat să acordați un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro.

Ștefan Naubauer: Cu multă plăcere!

Alina Matei: Aveți o experiență profesională de peste 10 ani ca avocat pledant, cadru didactic universitar, formator al multor generații de avocați. Sunteți autor al unor lucrări de referință și doctor în dreptul muncii, fiind totodată reputat ca una dintre cele mai autorizate voci în doctrina organizării și exercitării profesiei de avocat. Ce părere aveți despre recentele propuneri de modificare și completare a legii avocaților, în contextul discuțiilor aprinse din ultimele zile pe această temă?

Ștefan Naubauer: Ceea ce ar trebui subliniat în primul rând este că, spre deosebire de controversatele modificări aduse Statutului profesiei de avocat, de curând publicate în Monitorul Oficial, propunerile ce vizează modificarea și completarea articolelor 23 și 24 din Legea 51/1995 au fost înfățișate spre dezbatere membrilor Corpului profesional. Consultarea avocaților în legătură cu orice demers ce privește reglementarea activității lor trebuie, din punctul meu de vedere, să fie expresia normalității în cadrul unei profesii libere.

Alina Matei: Există o dispută inclusiv sub aspect terminologic: profesia de avocat este liberă sau liberală?

Ștefan Naubauer: Primul alineat al articolului 1 din Legea 51/1995 declară că profesia de avocat este liberă, libertatea fiind astfel cel dintâi principiu fundamental ce guvernează exercitarea avocaturii. Însă avocatura este în același timp și o profesiune liberală, înțelegând prin aceasta în principal faptul că ea depinde de un ordin, de un organism profesional. De altfel, nu cred că este lipsit de importanță față de întrebarea dvs. să amintesc faptul că, în prima sa decizie asupra Legii 51/1995, Curtea Constituțională a utilizat sintagma „profesie liberală”.

Alina Matei: Mulțumesc pentru clarificări. Revenind la propunerile de modificare a legii avocaților, care este punctul dvs. de vedere?

Ștefan Naubauer: Ca observație de tehnică legislativă, aș avea în vedere propunerea ce a fost făcută cu privire la extinderea sferei de activități ce pot fi efectuate de avocat în fața instanțelor. Pe lângă dreptul de a pune concluzii, s-a propus completarea art. 23 alin. (3) din Lege cu referirea la dreptul avocatului definitiv de a acorda asistență juridică, respectiv de a redacta acte de procedură. Consider că, pentru a se asigura o redactare unitară a Legii, intervenția ar trebui să se regăsească și la nivelul textului unde se reglementează drepturile avocatului stagiar (este vorba de art. 23 alin. 1 din Lege). Apoi, cred că ar fi un bun prilej să se renunțe la controversata sintagmă „poate pune/are dreptul să pună concluzii„, inclusiv la nivelul art. 20 alin. (8) din lege (text ce a făcut déjà necesară, sub acest aspect, emiterea unei decizii cu caracter interpretativ de către Consiliul U.N.B.R.), această sintagmă putând fi înlocuită cu formula „își poate exercita profesia„, mult mai adecvată și care nu mai are nevoie de alte completări.

Alina Matei: Ce ne puteți spune despre propunerile de modificare a Legii în sensul restricționării accesului avocaților la instanțele superioare în funcție de vechime?

Ștefan Naubauer: În ceea ce privește condițiile de vechime, aparent elementul de noutate îl constituie propunerea de stabilire a unui prag pentru exercitarea avocaturii la curțile de apel: cel puțin 3 ani de vechime neîntreruptă în profesie, calculată de la momentul dobândirii calității de avocat definitiv; pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, condiția de vechime nu se propune a fi modificată, ea rămânând aceeași: 5 ani de la definitivare. Fără a mă pronunța asupra oportunității stabilirii (mai exact, restabilirii, așa cum voi arăta imediat) pragului de 3 ani pentru curțile de apel, cred că este util pentru dezbaterile din cadrul Corpului profesional să amintesc faptul că, în forma inițială a Legii 51/1995, avocatul definitiv avea dreptul să-și exercite profesia: la tribunale, ca instanțe de fond, după 2 ani de la definitivare; la tribunale, ca instanțe de recurs, și la curțile de apel, după 3 ani de la definitivare; la Curtea Supremă de Justiție, la Curtea de Conturi și la Curtea Constituțională, după 8 ani de la definitivare. Se desprind două constatări: pe de o parte, regimul juridic în materia analizată existent la momentul adoptării Legii era mult mai restrictiv decât cel actual; pe de altă parte, propunerea de modificare nu are în realitate un caracter de noutate în legislația noastră postdecembristă. Rămâne astfel ca membrii Corpului profesional să aprecieze, în cunoștință de cauză, dacă este benefică ori nu pentru profesie revenirea la o condiție de vechime ce nu a mai fost considerată necesară încă din anul 2000 (prin Legea nr. 231).

Alina Matei: Sunt discuții mari în legătură cu examenul pe care ar urma să-l susțină avocații definitivi pentru a putea pune concluzii la curțile de apel, Î.C.C.J. și C.C.R….

Ștefan Naubauer: Această propunere de completare a Legii este, într-adevăr, cea mai interesantă. Examenul prefigurat a fi susținut de avocații definitivi pentru a-și putea exercita profesia la instanțele judecătorești superioare tribunalului, precum și în fața Curții Constituționale, ar avea un caracter inedit în istoria legislativă a avocaturii din țara noastră. La rândul ei, componența comisiilor de examen, deși nu inedită, este surprinzătoare, având în vedere preconizata colaborare dintre INPPA, INM și facultățile de drept acreditate să organizeze studii doctorale. Această conlucrare între avocați, judecători și cadrele didactice universitare ne aduce aminte de comisiunile de examinare ce se organizau în perioada interbelică pentru examenul de admitere a stagiarilor în corpul advocaților (Legea din 1923), denumit mai târziu examen de liberă practică avocațială (Legea din 1931). Pe vremea aceea, comisiile respective erau compuse din 5 membri: un delegat al Facultății de Drept de la București, Cernăuți, Cluj sau Iași (după caz), doi consilieri ai curții de apel locale și doi avocați delegați de baroul local, cu supleanții lor. Recenta propunere a iscat deja vii controverse îndeosebi sub aspectul participării ca membru în comisie a cel puțin unui judecător de la instanța corespunzătoare „rangului” profesional ce urmează a fi obținut de candidat. Aceasta, în condițiile în care concepția legislativă de cooptare a judecătorilor în comisiile de examinare a avocaților – constituite pentru așa-numitul examen de liberă practică la care m-am referit anterior, actualul examen de definitivare în profesie – a fost abandonată încă din 1940.

Alina Matei: Concluzii?

Ștefan Naubauer: Sunt convins că membrii Corpului profesional vor analiza cu toată maturitatea propunerile elaborate de Comisia desemnată de Consiliul U.N.B.R. și că vor fi în măsură să genereze concluzii benefice pentru profesia de avocat.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Ștefan Naubauer: Vă mulțumesc și eu și vă doresc succes în continuare!

 

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership